Colectarea Reziduurilor Menajere

A R G U M E N T

Lucrarea de faţă, cu tema „Colectarea reziduurilor menajere”, a fost elaborată în scopul promovării examenului de calificare profesională, nivelul 3, domeniul RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI – calificare – TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI.

Subiectul propus de profesorul îndrumător spre proiectare a prezentat interes deosebit şi a fost acceptat ca o ramură plăcută.

Proiectul se bazează pe un program complet de lucru în care au fost cuprinse toate elementele necesare unui astfel de proiect : elaborarea etapelor necesare, procurarea materialelor, alegerea mijloacelor şi a procedurile de lucru, stabilirea termenelor de predare a proiectului împreună cu profesorul îndrumător.

Proiectul a fost luat ca temă de cercetare orientare spre atingerea unui scop bine precizat ce urmează a fi realizat.

Alegerea temei s-a bazat atât pe cunoştinţele şi deprinderile dobândite de elev la disciplinele de specialitate, cât şi în cadrul celor de instruire practică.

La propunerea profesorului îndrumător s-a întocmit documentaţia care să cuprindă problemele de mediu şi care să implice majoritatea competenţelor generale şi specializate pe care trebuie să le dobândească un absolvent.

Proiectul a fost structurat astfel încât să fie tratate generalităţi despre partea scrisă, COLECTAREA DEŞEURILOR ŞI REZIDUURILOR MENAJERE şi a fost elaborată după următoarea structură :

Capitolul I – COLECTAREA REZIDUURILOR MENAJERE

Capitolul II – TRANSPORTUL DE REZIDUURI MENAJERE

Capitolul III - ÎMBUNĂTĂŢIREA PRODUCTIVITĂŢII ÎN ACTIVITĂŢILE

DE COLECTARE A REZIDUURILOR MENAJERE

Capitolul IV – CONCLUZII

Capitolul V – NORME DE PROTECŢIA MEDIULUI, PROTECŢIA MUNCII, PSI

În lucrare sunt prezentate şi normele specifice de tehnica securităţii muncii, instructajul la locul de muncă, protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor.

În afara bibliografiei minimale propusă de profesor s-au folosit şi alte cărţi de specialitate sau informaţii de pe internet, acesta fiind menţionate în bibliografia de la sfârşitul lucrării.

INTRODUCERE

În prezent, majoritatea produselor sunt obţinute prin prelucrarea unor materiale brute şi au ca rezultat, în afară de produsul finit, numeroase deşeuri, mai mult sau mai putin toxice, care afectează la diferite niveluri învelişul terestru. Efectele poluării sunt resimţite până şi pe întinderile, până ieri imaculate, ale Antarcticii.

S-a calculat că în timp de un deceniu, devierile civilizaţiei au provocat mediului natural pagube mai mari decat într-un mileniu. Milioane de hectare de teren, ce până ieri erau socotite inerte pe vecie, în paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate în producţie devin improprii cultivării, datorită tot acţiunii omului.

De când omul a început să lupte împotriva naturii, suprafaţa deşerturilor a crescut cu un miliard de ha şi procesul avansează într-un ritm accelerat. Din cele 14-16 miliarde de tone de bioxid de carbon lansate anual în atmosferă prin arderea combustibililor, plus cele provenite din respiraţia oamenilor şi animalelor, două treimi sunt absorbite de păduri, acei "plămâni verzi" ai Terrei, cărora le datorăm atât de mult.

De asemenea, pădurea este menită să asigure cerinţele de agrement şi turism, tot mai accentuate în condiţiile vieţii moderne, ambianţa biofizică indispensabilă localităţilor balneoclimaterice, conservarea multor specii de plante şi animale foarte utile etc. Într-un cuvânt, fără păduri suficiente, dezvoltarea şi, la urma urmelor, viaţa însăşi nu sunt posibile. În condiţiile când rămân de răscumpărat faţă de pădure greşeli multe şi vechi, când un singur automobil, parcurgând 1000 de kilometri, consumă o cantitate de oxigen suficientă unui om pe timp de un an, iar râurile dezlănţuite fac tot mai mari ravagii, spălând nemilos ce a mai rămas din fertilitatea solului, exploatarea neraţională a resurselor forestiere a devenit un lux prea scump.