Conservarea Biodiversitatii Forestiere in Parcul National Retezat

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Conservarea Biodiversitatii Forestiere in Parcul National Retezat.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 24 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: prof. Dagmar Visoiu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

1. PREZENTARE GENERALA
2. REPERE ISTORICE
2.1. Infiintarea Parcului National Retezat
2.2. Evenimentele cu impact major asupra vegetatiei forestiere
3. MASIVUL RETEZAT
3.1. Localizare geografica
3.2. Altitudini minime si maxime
3.3. Caracteristici geomorfologice
3.4. Formatiile geologice
3.5. Relieful
3.6. Flora si fauna
4. PARCUL NATIONAL RETEZAT
4.1. Lista tipurilor de habitate si a speciilor de interes comunitar pentru care Parcul National Retezat a fost declarat sit de importanta comunitara
5. FLORA DIN PARCUL NATIONAL RETEZAT
6. CONSERVAREA BIODIVERSITATII IN PARCUL NATIONAL RETEZAT
6.1. Indicatori ai biodiversitatii specifice si peisagistice
6.2. Diversitatea peisagistica
6.3. Impacturi si amenintari existente sau potentiale asupra florei si peisajului
6.4. Aspecte actuale privind ocrotirea naturii si conservarea biodiversitatii in P.N. Retezat

Extras din document

1. PREZENTARE GENERALA

Localizat în partea vestica a României, Retezatul este cel mai vechi parc national din tara, fiind declarat prin lege în anul 1935. Situat in Tara Hategului, taramul zeului Zamolxis, locul unde istoria a dat nastere legendelor si unde natura e inca pura cum i-a fost data omenirii, Parcul National Retezat a fost declarat de UNESCO „biosphere natural area”, avand 2% din flora endemica doar Retezatului, Masivul Retezat fiind considerat cea mai valoroasa zona montana a Romaniei, o zona naturala de interes pentru Europa.

Parcul are o suprafata de 38.138 ha, din care 1.800 ha au fost declarate ca arie strict protejata numita "Gemenele". Valoarea universala a parcului a fost recunoscuta de programul Omul si Biosfera (MAB) al UNESCO în 1979 prin includerea sa în reteaua internationala a rezervatiilor biosferei. Relieful predominant glaciar - adâpostind peste 80 de lacuri glaciare, printre care cel mai adânc (Zanoaga 29m) si cel mai întins (Bucura 8.86 ha.) - atrage an de an numerosi turisti în special în sezonul de vara. Cea mai mare padure naturala de amestec din Europa se afla la altitudini joase în aria strict protejata. Vegetatia este bogata si datorita localizarii sale între diferite influente climatice, 5.2% plante endemice fiind prezente aici. Printre acestea Draba dorneri poate fi gasita numai pe o mica suprafata. Muntii Retezat reprezinta centrul genetic European pentru Poa si Hieracium. Populatii viabile de carnivore mari, incluzând ursi bruni, lupi, râsi, pisici salbatice, mistreti, caprior si capre negre populeaza zona, împreuna cu un mare numar de carnivore mici, inclusiv 8 specii de mustelide.

Vegetatia complexa din Parcul National Retezat si masivul Retezat a fost descrisa in amanunt in literatura de specialitate. Cateva exemple ar fi urmatoarele extrase:

"Retezatul este cel mai complex si mai grandios masiv montan din toate sectoarele geografice ale Carpatilor românesti. Originalitatea sa consta în existenta unor spectaculoase creste alpine care depasesc 2000 de m înaltime si un relief sculptural, în care s-au imprimat urmele a doua mari glaciatiuni (Riss si Wurm), facându-se remarcata existenta unei puternice modelari climatice, sub forma de trepte (Borascu, Râu Ses, Gornovita). De aici puternica impresie de iesire din imanent si apropiere de cer, locul unde divinul si profanul se întâlnesc într-o uriasa acolada, arcuita peste paduri si jnepenisuri, stâncarii, lacuri si circuri glaciare, ca-n vremurile stravechi ale creatiei. Urmare acestei inegalabile arhitecturi, cum si pitorescului de o mare expresivitate, Masivul Retezat s-a facut cunoscut si de timpuriu apreciat, atât de omul de rând, care l-a proiectat în mitologie si legenda, cât si de specialisti, care au vazut aici nu numai frumusetea peisagistica, ci si o interesanta si vasta fresca biogeografica, descrisa ca o minunata carte a cunoasterii. Studiile si cercetarile efectuate în aceasta zona sunt în consecinta numeroase, au continuitate si traditie si vizeaza aspecte fundamentale privind stiintele naturii (flora, vegetatie, fauna, istorie biologica, ecologie, genetica, protectia mediului, etc.). În acest vast laborator în aer liber, care pastreaza în stare nealterata structuri primare, practic neinfluentate antropic se pot rezolva si se rezolva nu numai probleme ale prezentului si ale trecutului, ci si ale viitorului, izvorâte din actualele schimbari climatice globale si de mediu (aridizare, poluare, declin al padurilor etc.). Mentinerea si buna gestionare a acestui faimos si într-un anumit sens unic parc national al tarii reprezinta de aceea o necesitate si o datorie patriotica". (BÂNDIU C.,1997, Parcul National Retezat. În: Enescu, Chereches, Bândiu, Conservarea biodiversitatii si a resurselor genetice forestiere. Editura Agris, Bucuresti, p. 261).

" În vremurile de demult, un urias plin de harta ar fi taiat vârful unui munte de pe meleagurile sale, si pornind cu el în spinare sa încheie anumite socoteli de vecinatate, l-ar fi scapat pe crestele înalte, împrastiind grohot pe stânci si zavorind o multime de ape. Asa spune o legenda ca s-au format cei mai frumosi munti ai tarii, cu lacurile lor scânteietoare, presarate la tot pasul printre blocuri de stânci; cu piscuri semete acoperite de nori si jnepeni, dintre care rasar mândrii batrânii copaci uitati de vremuri. Sus, în împaratia stâncilor, natura a dat salas caprelor negre, iar în codrii uneori de nepatruns, a pus stapânitor asupra tuturor vietatilor ursul cel morocanos, temut pâna si de ciobanii ce-si poarta turmele în miez de vara. Locuitorii de la marginea muntilor i-au dat masivului numele RETEZAT, dupa vârful taiat de urias, care apare de jos, de la poale, semet, impunator si înalt, dar tesit." (DECEI P.,1977, Strabatând vaile carpatine - Cap. Râul Mare din Retezat (pp.92-104). Editura Albatros).

"Masivul pitoresc si impozant al Retezatului, cu o mare varietate litologica, piscuri ce trec peste 2500 m (Peleaga, Papusa) sau se apropie de aceste înaltimi (Retezatul - 2487 m, Vârfu Mare - 2456 m, Custura - 2463 m, etc.), cu minunatele lacuri glaciare (Bucura, Taul Negru, Zanoaga, Galesu, Gemenele, etc.) în care se oglindesc crestele dantelate ale custurilor si imagini tesute de norii efemeri, cu flora si vegetatia variate si deosebit de interesante, cu vulturi ce înscriu cercuri maiestoase pe albastrul cerului Patriei noastre, reprezinta o regiune deosebit de atractiva, atât pentru naturalisti, geologi sau geografi, cât si pentru turisti. Este firesc ca acesti munti impresionanti prin masivitatea lor au atras atentia primilor exploratori ai comorilor din patria noastra" (CSUROS ST.,1971, Excursii în Muntii Retezatului. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, p.3).

Fisiere in arhiva (1):

  • Conservarea Biodiversitatii Forestiere in Parcul National Retezat.doc

Alte informatii

Acest proiect prezinta date din mai multe domenii, cum ar fi ecologie, biologie, peisagistica si silvicultura.