Cuprins
- Cap. 1.1 Poluarea atmosferei
- Cap. 1.2 Surse de poluare a atmosferei
- 1.2.1 Obiective industriale
- 1.2.2 Traficul auto
- 1.2.3 Şantiere de construcţie şi betoniere
- Cap. 1.3 Poluanţi atmosferici. Determinarea emisiei de noxe
- 1.3.1 Dioxidului de sulf (SO2)
- 1.3.2 Dioxidului de azot
- 1.3.3 Ozon
- 1.23.4 Monoxid de carbon
- 1.3.5 Pulberile in suspensie
- 1.23.6 Determinarea emisiei de noxe
- 1.3.6.1 Calculul emisiei de noxe
- 1.3.6.2 Prezentarea metodei generale de calcul
- 1.3.6.3 Calculul emisiei de dioxid de sulf
- 1.3.6.4 Calculul emisiei de oxizi de azot NOx
- 1.3.6.5 Calculul emisiei de pulberi
- Cap. 1.4 Staţia de monitorizare a calitatii aerului
- 1.4.1 Circuitul datelor
- 1.4.2 Indici de calitate
- 1.4.3 Cerinţe care trebuie îndeplinite de sistemele de monitorizare în timp real a poluării aerului
- Cap. 1.5 Tehnologii de purificare a aerului poluat
- 1.5.1 Procedee fizice de purificare a aerului
- 1.5.2 Procedee chimice de purificare a aerului
- 1.5.3 Purificarea gazelor de eşapament
- Bibliografie
Extras din proiect
Aerul atmosferic este unul dintre factorii de mediu greu de controlat, deoarece poluanţii, odată ajunşi în atmosferă, se dispersează rapid şi nu mai pot fi captaţi pentru a fi trataţi.
Poluarea aerului este o problemă care s-a amplificat în ultimii ani la scară planetară, în primul rând datorita faptului ca nu se localizează numai la nivelul surselor poluante, iar efectele asupra calităţii vieţii sunt importante şi greu de cuantificat.
Pe termen scurt şi mediu poluarea are efecte negative de natură să pună în pericol sănătatea omului, să dăuneze resurselor biologice şi ecosistemelor, să provoace pagube economice. Pe termen lung poluarea produce modificări asupra mediului prin: distrugerea stratului de ozon, efectul de seră legat de majorarea volumului emisiilor în atmosferă a bioxidului de carbon, protoxidului de azot şi metanului, ridicarea temperaturii planetei se estimează o creştere a temperaturii planetei cu 0.5-2 ºC pâna în anul 2050.
Protocolul de la Kyoto nominalizează gazele cu efect de seră ca fiind : dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), protoxidul de azot (N2O), hidrofluorocarburile (HFC), perfluorocarburile (PFC) şi hexafluorura de sulf (SF6). Cunoaşterea valorilor emisiilor acestor gaze constituie un instrument util pentru factorii de decizie în scopul aprecierii situaţiei existente, creînd baza necesară pentru formularea politicilor de mediu care să ducă la o evoluţie descendentă a acestor emisii, în vederea respectării obligaţiilor asumate prin Protocolul de la Kyoto.
În tabelul 1 este prezentată situaţia emisiilor totale anuale de gaze cu efect de seră în judeţul Mehedinţi.
Tabel 1 Emisii anuale de gaze cz efect de seră
Judetul Mehedinti 2004 2005 2006 2007 2008
Emisii totale (mii tone CO2 Eq) 14.2 17.6 8.1 7.5 7.9
Emisii anuale de CO2 ( mii tone ) 2.64 3.39 3.07 3.0 3.3
Emisii anuale de CH4 ( mii tone ) 4.3 5.2 0.7 0.4 0.3
Emisii anuale de N2O ( mii tone) 0.36 0.46 0.4 0.41 0.44
1.2 Surse de poluare a atmosferei
Poluarea aerului este generată în special de folosirea energiei şi de ac¬tivităţile de transportare. Urbanizarea, dezvoltarea industriei şi a transportului provoacă emisii cu concentraţii mari de substanţe poluante în atmosferă, emisii care duc la efecte nocive asupra naturii şi a tuturor organismelor vii.
În tabelul 2 sunt prezentate principalele surse de poluare a aerului şi poluanţi atmosferici cu posibil potenţial de poluare.
Tabel 2 Surse de poluare a aerului şi poluanţi atmosferici produşi de acestea
Sursele de poluare
Poluanţi atmosferici
1. obiective industriale - dioxidului de sulf
- dioxidului de azot
- ozon
- monoxid de carbon
- pulberile în suspensie
2. traficul auto - gazele anorganice
o oxizii de azot
o oxid de carbon
o ozon
- pulberi în suspensie
- componente ale pulberilor
o carbon elementar
o hidrocarburi policiclice aromatice
o plumb
- compuşi organici volatili
o benzen
o butadiena
3. şantiere de construcţie şi betoniere - pulberi
1.2.1 Obiective industriale
Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scară mondială. Procedeele de producţie industrială eliberează emisiile, care se redepun în cazul în care nu există filtre pentru epurarea gazelor reziduale. Substanţele specifice sunt atunci eliberate şi pot provoca local catastrofe. În momentul procesu¬lui de combustie, substanţele gazoase, lichide şi solide sunt eliberate în atmosferă de furnale. În funcţie de înălţimea furnalelor şi de condiţiile at¬mosferice, gazele de eşapa¬ment provenind din focare se răspândesc local sau la dis¬tanţe medii, uneori chiar şi mari căzând din nou sub formă de particule mai fine decât poluarea atmosferică măsurabilă în locurile de emisie.
Ca surse tipice cu posibil potenţial de poluare se pot considera ROMAG PROD, prin emisiile de H2S şi ROMAG TERMO, care prin cantităţile de CO2, SO2, Nox, pulberi în suspensie eliberate în atmosfera au o contribuţie esenţială în totalul noxelor din judeţ.
Fig. 1 Platforma ROMAG TERMO şi ROMAG PROD
1.2.2 Traficul auto
Poluarea aerului cauzată de traficul auto este un amestec de câteva sute de compuşi diferiţi. Măsurarea tuturor acestor poluanţi este imposibilă şi de aceea evidenţierea se concentrează numai pe acei poluanţi care au cel mai larg impact asupra sănătăţii umane sau care sunt consideraţi buni indicatori. Aceşti poluanţi, care sunt urmăriţi în mod curent atunci când se doreşte evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calităţii aerului, sunt grupaţi în mai multe categorii:
Preview document
Conținut arhivă zip
- Controlul Starii Aerului Atmosferic
- T.A.M.D.C.M..doc
- T.A.M.D.C.M..ppt