Deseuri

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Deseuri.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc, ppt de 49 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Constantin Simona

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

Argument 3
Introducere 4
Cap.I. Clasificarea deşeurilor
1.1. Deşeuri ce provin din diferite activităţi industriale 7
1.2. Deşeuri ce provin din minerit 7
1.3. Deşeuri din construcţii şi demolări 8
1.4. Deşeuri generate din activităţi medicale 8
1.5. Deşeuri ce provin din activităţi agrozootehnice 8
1.6. Deşeuri municipale 8
Cap. II Impactul deseurilor asupra mediului
Cap. III Gestionarea deseurilor
3.1. Colectarea, transportul si depozitarea deseurilor 12
3.1.1. Metode de colectare a deseurilor 13
3.1.2.Metode de transport a deseurilor 16
3.2. Metoda de prelucrare si recuperare a deseurilor 19 3.2.1 Reciclarea deseurilor 19 3.2.2 Incinerarea deseurilor 22
Studiu de caz 23
Concluzii 26
Bibliografie 28

Extras din document

ARGUMENT

Deşeurile reprezintă o problemă în continuă creştere, la nivel global, regional, precum şi la nivel local. Abordarea problemei deşeurilor (de exemplu, prin incinerare sau depozitare a acestora), de obicei, duce la descărcarea acestora în sol, aer, apă şi este o sursă de poluare: atat locală, cat si globală. Problema este accentuată de tendinţele modelelor de consum şi ale producţiei, precum şi de urbanizarea continuă a lumii. În Republica Moldova, de asemenea, o problemă importantă ce ţine de mediu este impactul asupra mediului şi sănătăţii populaţiei din cauza creşterii cantităţii de deşeuri formate în ţară. De fapt, cantitatea deşeurilor formate este proporţională nu doar cu creşterea economiei naţionale, ci şi cu eficienţa măsurilor întreprinse privind protecţia mediului, şi anume privind colectarea, acumularea şi prelucrarea deşeurilor. Dintre numeroasele probleme de mediu care ameninta planeta noastra, o problema majora o constituie, fara nicio indoiala deseurile si depozitarea acestora. Fiecare dintre noi, mic sau mare, arunca zilnic in pubela, obiecte care nu ne mai servesc, care sunt goale, sparte sau uzate. Serviciul de salubrizare actioneaza o singura data pe saptamana, golind pubela care adesea depaseste marginile si le depoziteaza in afara orasului, in locurile numite “gropi de gunoi”. In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica. In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii pe ha, fara a considera si populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca:

- in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specific zonelor poluate;

- unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie ( sobolani, ciori).

Actualele practice de colectare, transport/ depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori,caini vagabonzi. Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase ( inclusive namolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti.

Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile, explosive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului. Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile;fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila.

INTRODUCERE

Deşeurile - sunt substanţele, materialele, obiectele, resturile de materie primă provenite din activităţi economice, menajere şi de consum, care şi-au pierdut, integral sau parţial, valoarea iniţială de întrebuinţare, din care unele sînt reutilizabile după prelucrare. Creşterea continuă a efectivului populaţiei umane determină creşterea producţiei, implicit creşterea consumului de resurse, generând un impact semnificativ asupra mediului. De-a lungul timpului, omul a dezvoltat noi tehnici, diferite tehnologii sofisticate, cu scopul de a-şi satisface nevoile primare însă nu numai, ci mergând pe ideea creşterii confortului,a dezvoltării economice. Fabricarea oricărui produs presupune generarea anumitor presiuni asupra mediului, de la consumul resurselor naturale până la eliminarea acelor părţi ce nu mai pot fi utilizate denumite deşeuri. Cherubini şi colab. (2008) afirmă că „Ecosistemele reciclează orice tip de deşeuri, şi conceptul însuşi de deşeuri nu mai este adecvat. Produsele de la o anumită componentă sau compartiment sunt întotdeauna o resursă utilă pentru o altă componentă sau compartiment. Ecosistemele sunt sisteme auto-organizate în aşa fel încât toate resursele sunt utilizate cu maxim de eficienţă astfel încât nu rămâne nici o resursă neutilizată.” Aşadar, sistemele ecologice sunt capabile să recicleze si să utilizeze resursele cu maxim de eficienţă, însă intervenţiile antropice perturbă toate procesele „...procesele din ecosistemele naturale au un pregnant caracter ciclic. Spre deosebire de această situaţie, deşeurile activităţilor umane se acumulează în mare masură, neputând fi reintroduse în ciclurile biogeochimice în ritmul în care sunt produse." (Botnariuc şi Vadineanu, 1982).

Producţia şi utilizarea resurselor variază semnificativ de la o ţară la alta. Conform statisticilor EEA (European Environment Agency), se consideră următoarele sectoare economice, in ceea ce priveşte impactul asupra mediului: furnizarea energiei electrice, apa, gaze, serviciile de transport şi agricultură, însă şi mineritul, construcţiile precum şi diferitele activităţi industriale au un impact semnificativ asupra Capitalului Natural. În ceea ce priveşte eficienţa utilizării resurselor pe cap de locuitor, aceasta variază de asemenea, fiind de câteva ori mai mare în Europa de Vest şi Centrală faţă de Europa de Sud Est. Mai grav este faptul că se preconizează o creştere a utilizării resurselor spre anul 2020; consumul familial pe cap de locuitor este în creştere în toate ţările europene, atingând în ţările din Europa de Vest şi Centrală un nivel de circa patru ori mai mare decât din Estul Europei. Această situaţie este explicată de gradul de dezvoltare socio economice ale ţărilor respective, astfel, dacă în ţările mai sărace majoritatea populaţiei cheltuieşte puţin peste bunurile strict necesare, ţările dezvoltate îşi permit diferite tipuri de consum si confort. Consumul şi producţia, respectiv utilizarea resurselor implică seturi de activităţi în urma cărora rezultă deşeurile. Ciclul de viaţă al produselor de la extracţia resurselor la producţie şi consum, până la eliminarea deşeurilor este reprezentat în figura de mai jos(Fig.1.).

Fisiere in arhiva (2):

  • Deseuri.doc
  • Deseuri.ppt