Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte

Proiect
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 23 în total
Cuvinte : 4546
Mărime: 158.84KB (arhivat)
Publicat de: Cantemir Bucur
Puncte necesare: 9

Cuprins

  1. CUPRINS
  2. 1. Încadrarea deşeului pg.3
  3. 2. Inroducere pg.4
  4. 3. Situaţia deşeurilor din sectorul de pielări pg.5
  5. 3.1. Structura deşeurilor este în funcţie de etapele fluxului tehnologic
  6. 4. Cadrul legislativ pg.8
  7. 4.1. Legislaţia de mediu din România
  8. 4.1.1. Legislaţia cadru privind deşeurile
  9. 4.1.2. Legislatia privind fluxurile specifice de deşeuri
  10. 4.1.3. Legislaţia privind operaţiile de gestionare a deşeurilor
  11. 4.1.4. Legislaţia privind transportul importul exportul deşeurilor în, din şi în afara comunităţii europene
  12. 4.2. Legislaţia de mediu a Uniunii Europene
  13. 4.2.1. Legislaţia cadru privind deşeurile
  14. 4.2.2. Legislatia privind fluxurile specifice de deşeuri
  15. 4.2.3. Legislaţia privind operaţiile de gestionare a deşeurilor
  16. 4.2.4. Legislaţia privind transportul importul exportul deşeurilor în, din şi în afara comunităţii europene
  17. 4.3. Transpunerea legislaţiei
  18. 5. Impactul asupra mediului pg.14
  19. 5.1. Poluarea apelor
  20. 5.2. Poluarea aerului
  21. 5.3. Poluarea solului
  22. 6. Valorificarea deşeurilor pg.16
  23. 6.1. Direcţii strategice de valorificare a deşeurilor
  24. 6.2. Domenii de utilizare
  25. 7. Gestionarea deşeurilor pg.19
  26. 7.1. Tratarea deşeurilor
  27. 7.1.1. Apele reziduale
  28. 7.1.2. Nămolurile
  29. 7.1.3. Deşeurile solide
  30. 7.2. Măsuri pentru minimizarea poluării
  31. 7.2.1. Prevenirea poluării, prin utilizarea unor produse chimice adecvate:
  32. 7.2.2. Creşterea posibilitătilor tehnice ale întreprinderii
  33. BIBLIOGRAFIE

Extras din proiect

1. Îcadrarea deşeului

Deşeurile din industriile pielăriei şi blănăriei (cod 04 01)

Cod deşeu

Conform HG 856/2002 Denumire deşeu

04 01 01 Deşeuri de la şeruire

04 01 02 Deşeuri de la cenuşărire

04 01 03 Deşeuri de la degresare cu conţinut

de solvenţi fără fază lichidă

04 01 04 Flota de tăbăcire cu conţinut de crom

04 01 05 Flota de tăbăcire fără conţinut de crom

04 01 06 Nămoluri, în special de la epurarea efluenţilor

în incintă cu conţinut de crom

04 01 07 Nămoluri, în special de la epurarea efluenţilor

în incintă, fără conţinut de crom

04 01 08 Deşeuri de piele tăbăcită (răzături, stuţuituri, tăieturi, praf de lustruit) cu conţinut de crom

04 01 09 Deşeuri de la apretare şi finisare

04 01 99 Alte deşeuri nespecificate

2. Introducere

Necesităţile creşterii demografice au impus dezvoltarea expansivă a industriei printr-o mare diversitate de produse şi printr-o prelucrare înalt tehnologică a resurselor materiale şi energetice. Ambele direcţii de dezvoltare implică o exploatare excesivă a resurselor naturale şi o artificializare a bunurilor materiale comparativ cu structura resurselor primare, constituind în esenţă un impact agresiv asupra echilibrului factorilor de mediu atât în ce priveşte valorificarea şi conservarea resurselor cât şi gradul de asimilare/absorbţie a deşeurilor de orice natură, fie ele deşeuri de producţie sau de consum.

În societatea contemporană, s-a impus dezvoltarea mai eficientă a industriei prin procese de producţie în sistem închis sau integrat de utilizare a resurselor materiale şi energetice, mai mult ca urmare a presiunii exercitate de unele reglementări –administrative, juridice, publice, conjucturale, locale, zonale şi sau internaţionale – în materie de mediu. Întreg procesul industrial poate fi gândit ca un ciclu închis, pentru care producătorul îsi asuma reponsabilitatea totală, prin proiectarea produsului ca furnizor temporar al unui serviciu.

3. Situaţia deşeurilor rezultate din sectorul de pielărie

Industria de pielărie constituie o sursă relativ mare de deşeuri provenite din materia primă de bază - pielea crudă. Conform bilanţului de materiale din procesul tipic detăbăcire, cu săruri bazice de crom, a 1000 kg piele brută, în vederea obţinerii a 300 - 400 kg de piele finită, rezultă o cantitate de cca 600 -700 kg deşeuri solide (tabelul 2) , la care se adaugă un volum de 40 - 50 m3 ape reziduale.

Tabelul 2 (mii tone)

Tipul deşeului de la

prelucrare 1989 1994 1996 2001

Piei brute bovine: 35,2

2,92

1,72

1,12

- reciclabile 24,64 2,19 1,29 0,82

- nereciclabile 10,56 4,5 2,8 1,37

Piei brute porcine:

6,92

2,92

1,72

1,12

- reciclabile 5,19 2,19 1,29 0,84

- nereciclabile 1,73 0,73 0,43 0,28

Piei brute ovine-caprine:

2,13

1,38

1,11

1,23

- reciclabile 1,6 1,04 0,83 0,92

- nereciclabile 0,53 0,34 0,28 0,31

Piei finite din confecţii:

5,47

2,55

1,66

1,22

- reciclabile 3,83 1,78 1,17 0,85

- nereciclabile 1,64 0,77 0,49 0,37

Total , din care:

49,72

21,85

13,85

8,13

- reciclabile 35,32 15,51 9,85 5,8

- nereciclabile 14,4 6,34 4 2,33

3.1 Structura deşeurilor este în funcţie de etapele fluxului tehnologic:

A. Din procesul de prelucrare a pieilor brute

a) în stare solidă

-ştrecuitură, şeruitură şi ştuţuitură gelatină

-răzătură şi ştuţuitură cromată şi vegetală

-furdale de piei cromate şi vegetale ne/finisate

a) sub formă lichidă

-apele reziduale care conţin substanţe chimice utilizate în procesul de prelucrare, substanţe solide (păr) din procesul de depărare, grăsimi şi proteine

b) nămoluri

B. Din procesul de confecţie a pieilor finite, în care materialele sunt utilizate în proporţie de 80%, deşeurile apar ca pondere din operaţia de croire – ştanţare, sub formă de:

a) piei moi

-înlocuitori de piele

-materiale textile de la realizarea feţelor şi căptuşelilor;

b) piei tari,

-plăci matriţate (duroflex, microporos etc.) de la realizarea tălpilor şi tocurilor;

c) plăci din fibre celulozice (fibrotex) şi din fibre de piele (talpă artificială)

-utilizate la confecţionarea branţurilor şi ştaifurilor etc.

Caracteristicile fizico-chimice ale deşeurilor solide sunt aceleaşi cu ale materialului de bază din care provin.

Deşeurile din confecţii au o formă neregulată, cu margini conform pieselor care s-au decupat din materialul întreg (linii drepte şi curbe) şi au o suprafaţă sub 1 dm2.

Deşeurile provenite din tăbăcării sunt în proporţie de 70% solide, iar apele reziduale sunt poluante prin conţinutul de crom, substanţe organice, suspensii etc. (figura 2).

Figura 2. Deşeuri de la prelucrarea pieilor brute în tăbăcării

Industria de pielărie, deşi a făcut progrese considerabile în relaţia cu mediul, constituie încă o sursă agresivă de poluare a tuturor factorilor de mediu: apă, aer, sol.

Încadrarea în normele admise se poate realize numai prin investiţii mari în utilaje şi instalaţii pentru modernizarea staţiilor de preepurare şi epurare a apelorm uzate şi pentru utilizarea unor compuşi chimici (coagulanţi, floculanţi), eficienţi în precipitarea rapidă a poluanţilor.

Preview document

Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 1
Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 2
Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 3
Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 4
Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 5
Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 6
Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 7
Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 8
Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 9
Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 10
Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 11
Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 12
Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 13
Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 14
Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 15
Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 16
Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 17
Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 18
Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 19
Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 20
Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 21
Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 22
Deșeuri din industria de pielărie - încălțăminte - Pagina 23

Conținut arhivă zip

  • Deseuri din Industria de Pielarie - Incaltaminte.doc

Alții au mai descărcat și

Gestionarea Nămolurilor Provenite de la Fabricile de Biogaz

1. Introducere În ultimii ani, odată cu epuizarea resurselor convenţionale de energie, oamenii au conceput diverse metode de a obţine energie din...

Managementul Deșeurilor

ARGUMENT Deşeul e un material (obiect) care prin el însuşi fără a fi supus unei transformări nu mai poate fi utilizat. Deşeurile pot fi...

FSCM

CAP. 1 TERMINOLOGIE UTILIZATA IN CALITATEA MEDIULUI Actiune corectiva – actiune intreprinsa pt. eliminarea cauzelor unor neconformitati, defecte...

Convenția Națiunilor Unite

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Art. 1. — Romania adera la Conventia Natiunilor Unite pentru combaterea desertificarii in tarile...

Brăila

Nefiind asa cum pare la prima vedere un oras de margine, vocatia esentiala a Brailei este aceea de a comunica cu lumea. "Dar al Dunarii”. Asa cum...

Auditul de Mediu

AUDITUL SISTEMELOR DE MANAGEMENT DE MEDIU (EMS) Sistem de management de mediu: componentă a sistemului de management general care cuprinde...

Te-ar putea interesa și

Caracterizarea județului Sibiu

I. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ 1. DESCRIERE GENERALĂ Localizare Judeţul Sibiu, situat în centrul României, în partea de sud a Transilvaniei,...

Evaluarea eficienței financiare a activităților de cercetare-dezvoltare - studiu de caz

INTRODUCERE Cercetarea Dezvoltarea şi Inovarea contribuie la dezvoltarea societăţii competitive bazate pe cunoaştere. Acumularea de cunoştinţe, ca...

Comerțul Internațional

2 Capitolul I. Comerţul internaţional şi politica comercială în perioada contemporană 1.1 Comerţul internaţional contemporan Participarea tuturor...

Plan județean pentru gestionarea deșeurilor - Județul Neamț

INTRODUCERE La solicitarea Ministerului Apelor si Protecţiei Mediului, Inspectoratul de Protectie a Mediului (IPM) Piatra Neamt a elaborat Planul...

Strategii și politici privind dezvoltarea spațiului urban al orașului Horezu

INTRODUCERE Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze și să promoveze o viziune strategică în ceea ce privește dezvoltarea sa pe...

Identificarea și dezvoltarea agroturismului în Județul Iași

INTRODUCERE Activitatea turisticǎ reprezintǎ cǎlǎtoria de plǎcere, pentru recreere. Aceastǎ noțiune a fost extinsǎ în ultimii ani pentru a include...

Plan local de gestionare a deșeurilor în Municipiul Suceava

Introducere Complexul Ecologic pentru tratarea şi reciclarea deşeurilor Complexul Ecologic pentru tratarea şi reciclarea deşeurilor va fi...

Impactul IMM în economia românească

1.Introducere Până nu demult, întreprinderilor mici şi mijlocii (denumite în continuare IMM) aproape că nu li se acorda importanţă nici la nivel...

Ai nevoie de altceva?