Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale

Proiect
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 46 în total
Cuvinte : 9442
Mărime: 788.95KB (arhivat)
Cost: 6 puncte

Cuprins

Argument :

Capitolul 1 : Apa – Element al vieţii

1.1. Generalitaţi

1.2. Geneza apei

1.3. Resursele de apă

1.4. Ciclul apei

Capitolul 2 : Proprietăţi generale ale apei

2.1. Structura moleculară a apei

2.2. Proprietăţi organoleptice

2.3. Proprietăţi chimice

2.4. Proprietăţi biologice şi bacteriologice

Capitolul 3 : Proprietăţi fizice ale apelor naturale

3.1. Proprietăţile fizice ale apei în stare lichida

3.1.1. Temperatura

3.1.2. Culoare

3.1.3. Transparenţă

3.1.4 Turbicitatea

3.1.5 Conductibilitatea electrică

3.1.6 Vâscozitatea

3.1.7 Densitatea

3.1.8 Radioactivitatea

3.2. Proprietăţile fizice ale apei în stare solidă

3.3. Apa în stare de vapori

3.4. Metode de lucru

3.4.1. Conservarea probelor de apă

3.4.2. Transportul probelor

3.4.3 Analiza fizico-chimică a apei

3.4.3.1. Determinarea proprietăţilor organoleptice

3.4.3.2. Determinarea proprietăţilor fizice

3.4.3.2.1. Determinarea temperaturii apei

3.4.3.2.2. Determinarea culorii apei

3.4.3.2.3. Determinarea turbidităţii apei

3.4.4.2.4. Determinarea sedimentului

3.4.4.2.5. Determinarea suspensiilor totale

3.5. Standarde de calitate ale apelor

Capitolul 4 : Rezultate şi prelucrare

4.1. ARBDD – Fluviul Dunărea

Norme de protecţie a muncii în laborator

Extras din document

Capitolul 1 : Apa – Element al vieţii

1.1. Generalităţi

Până la sfârşitul sec. al XlX-lea cererea de apă, calitatea acesteia şi eficienţa utilizării ei au reprezentat probleme de importanţă secundară. Secolul al XX-lea face în aşa fel încât aduce apa la stadiul de materie primă critică.

Terra, are o suprafaţă totală de 510 mii.km2 (510*106km2), din care Oceanul Planetar dispune de 361 mii. km* (361*106km2), adică 71% din suprafaţa Globului, iar uscatul continental de 149 mii.km2 (149*106km2), respectiv 29%. Din volumul total de apă pe care-1 deţine planeta noastră, adică 1.454 mil.km3 (1.454*106km3) (1.500 mil.km3 sau 1.385 mil.km.3*), oceanele deţin 1.370 mil.km3 (1.370*106km3) (1.338 mil.km3*), ceea ce reprezintă 94,2% din volumul total de apă, în timp ce uscatul deţine 84,3 mil.km3 (84*106km3) (95 mil.km3 sau 47,9 mil.km3*), adică 5,8%; volumul de apă din atmosferă este de 14.000 km3 (0,014* 106km3) (12.900 km3*). Din cele 84,3 mii. km3 de pe uscat se separă : 60 mii. km3 (23,4 mil.km3*) apele subterane (71,17%); 24 mil.km3 (24,3 mil.km3") gheţari şi calote polare (28,36%); 315.000 km3 (0,37%) (191.100 km3*) depozitele de apă disponibilă [adică 230.000 km3 (176.400 km3*) în lacuri; 82.000 km3 (16.500 km3*) umiditatea solului; 2.000 km3 (1.120 km3*) apa biologică; 1.200 km3 (2.120 km3*) cursurile de apă şi 14.000 km3 (12.900 km3*) apa din atmosferă (din surse diferite, completate cu cele din Cosandey, Robinson, 2000)

Componente km3 %

Ape subterane 60000000 71,16

Gheţari 24000000 28,46

Lacuri 230000 0,27

Umiditatea solului 82000 0,09

Vaporii din atmosferă 14000 0,016

Apa biologică 2000

Apa din râuri 1200 0,0014

TOTAL 84316600 100

Repartitia volumului de apa dulce

Răspândirea apei şi uscatului pe Terra nu este uniformă, mai ales în ceea ce priveşte repartiţia acestora în cele două emisfere. Apa, dacă ar fi uniform repartizată pe suprafaţa Terrei, ar deţine o grosime de 2.853m. Volumul său ar încăpea într-un cub cu latura de 1.133 km (fig.3). Cea mai mare parte a uscatului se găseşte în emisfera nordică, unde apele acesteia ocupă 53%, iar suprafaţa uscatului 47% (Vanney, 1991); în emisfera sudică apa ocupă 89%, în timp ce uscatul deţine doar 11% (fig.4).

Echivalenţele bogăţiei de ape ale Terrei: a-grosimea unui strat uniform de apă pe suprafaţa planetei; b-un rezervor de formă cubică (Diaconu, 1988)

Apa disponibilă din lacuri, atmosferă şi râuri reprezintă doar 245.200 km3, adică 0,28% din totalul apei dulci (tabel 1). Despre raportul dintre apa marină şi cea dulce, în acest caz, nici nu mai poate fi vorba, prima deţinând practic monopolul.

1.2. Geneza apei

Acest imens volum de apă îşi are originea cu mult înainte ca primele forme de viaţă sa¬-şi facă simţită prezenţa; această remarcă se bazează pe faptul că apa reprezintă o componentă de bază a vieţii.

Asupra genezei şi provenienţei sale s-au făcut foarte multe supoziţii, dar mult mai târziu s-a ajuns la o oarecare accepţiune universală. In doctrina lui Arislolel, care a exercitat o puternică influenţă asupra credinţei alchimiştilor până la finele secolului al XVIlI-lea, apa reprezenta unul din cele patru elemente fundamentale: pământ, aer, foc şi apă. în anul 1781, Cavendish a arătat că ea se formează ca urmare a combustiei hidrogenului. în 1805, Guy-Lussac şi Humboldt au reuşit sinteza eudiometrică a apei, dovedind astfel că ea este un compus chimic şi nu un element.

Ţinându-se seama de compoziţia sa chimică, se poate considera că într-o anumită fază a formării planetei noastre, a intervenit o stare critică din punct de vedere al presiunii şi temperaturii când, cele două gaze ce actualmente alcătuiesc apa, adică hidrogenul şi oxigenul, aflate în atmosfera iniţială în cantităţi foarte mari, au avut posibilitatea, sub acţiunea descărcărilor electrice de mare intensitate, să genereze apariţia apei, fenomen fizico-chimic dovedit şi prin încercările de laborator ale lui Lavoisier (1743 - 1794).

Repartiţia continentelor şi oceanelor (Vanney, 1998)

Gheţari Apă dulce Atmosfera Oceane

Repartiţia volumului de apă în oceane, gheţari, apă dulce şi atmosferă

Iniţial, s-au format mari cantităţi de vapori de apă, dată fiind temperatura încă ridicată pe care o avea Terra. Sub efectul unei răciri progresive, în condiţii oarecum diferite, vaporii de apă au generat adevărate „fluvii" verticale de apă care, la rându-le, o parte se evaporau, iar altă parte se acumula în imensele depresiuni ale scoarţei; această stocare ce s-a continuat timp de milioane de ani, a dat naştere astfel mărilor şi oceanelor în forma lor primară, cu ape mineralizate ca urmare a încărcării lor cu diferite săruri ce proveneau din spălarea rocilor.

Preview document

Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 1
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 2
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 3
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 4
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 5
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 6
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 7
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 8
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 9
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 10
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 11
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 12
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 13
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 14
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 15
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 16
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 17
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 18
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 19
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 20
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 21
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 22
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 23
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 24
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 25
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 26
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 27
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 28
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 29
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 30
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 31
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 32
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 33
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 34
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 35
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 36
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 37
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 38
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 39
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 40
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 41
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 42
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 43
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 44
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 45
Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale - Pagina 46

Conținut arhivă zip

  • Determinarea Proprietatilor Fizice ale Apelor Naturale.doc

Alții au mai descărcat și

Epurarea Apelor Uzate

I. INTRODUCERE Epurarea apelor uzate constituie ansamblul procedeelor fizice, chimice, biologice si bacteriologice prin care se reduce încarcarea...

Tratarea Apei în Scopul Potabilizarii

TRATAREA APEI IN SCOPUL POTABILIZARII Apa este cel mai important aliment. Nu poate fi înlocuit. Aceste afirmatii nu sunt figuri de stil, ci citate...

Recoltarea și Determinarea Concentrațiilor de Pulberi din Atmosferă și Spațiile de Lucru prin Metode Gravimetrice

Rezumat Poluarea atmosferică reprezintă o problemă cu o deosebită importanță și afectează în mod direct calitatea vieții umane și buna desfășurare...

Calitatea Apei Potabile

LABORATOR DE DETERMINÃRI FIZICO-CHIMICE 42 Argument ,,Apei i-a fost datã puterea magicã de a deveni seva vietii pe Pãmânt!” Leonardo Apa este...

Variația Concentrației de Oxigen Dizolvat în Apă

I. Argument Apa este un factor indispensabil organismului uman. Încă din cele mai vechi timpuri colectivităţile umane s-au dezvoltat de-a lungul...

Analiza Fizico-Chimica a Apei Naturale

ARGUMENT Apa este lichidul cu cea mai mare raspandire si, fara exagerare, cel mai important pentru viata. Apa este matricea vietii. Ea este...

Obtinerea Biogazului

Cap. 1. Scurt istoric Primele explicaţii ştiinţifice referitoare la gazele combustibile apar spre sfârşitul secolului al XVII-lea, perioadă în...

Proiect Practica - SC Compania de Apa Bacau

1. Rezumat Prezenta lucrare a fost întocmită cu scopul de a demonstra capacitatea mea, ca şi studentă a Facultăţii de Inginerie, specializarea...

Te-ar putea interesa și

Sa se Proiecteze o Sectie pentru Fabricarea Sticksurilor cu o Capacitate de 5 Tone in 24ore

Memoriu justificativ Proiectul are drept scop prezentarea în linii generale a modalităţilor practice de fabricare a sticksurilor simple si cu...

Tehnologia Fabricarii Turtei Dulci

Memoriu justificativ Industria de cofetărie ocupă un loc însemnat în cadrul industriei alimentare. Pentru a satisface cererile consumatorilor cu...

Variația Concentrației de Oxigen Dizolvat în Apă

I. Argument Apa este un factor indispensabil organismului uman. Încă din cele mai vechi timpuri colectivităţile umane s-au dezvoltat de-a lungul...

Analiza Fizico-Chimica a Apei Naturale

ARGUMENT Apa este lichidul cu cea mai mare raspandire si, fara exagerare, cel mai important pentru viata. Apa este matricea vietii. Ea este...

Clasificarea Poluanților și a Surselor de Poluare

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE În ansamblul său starea planetei s-a degradat alarmant. Factorii care au condus la intensificarea presiunilor exercitate...

Analiza Apei Potabile

CAPITOLUL I Generalitati I.1 Istoric: Multe secole apa a fost considerata ca un element. În 1781, fizicianul englez H. Cavendish a aratat ca...

Indicatorii de Calitate a Apelor Potabile

Apa destinată consumului uman trebuie să posede următoarele calități, legate atât de cerințele consumatorului (”sigură” din punct de vedere...

Poluarea Atmosferei, Hidrosferei și Solului

1.1.Poluarea fizică a atmosferei Are la bază cedarea dinspre diferite surse spre atmosferă a unor categorii şi cantităţi diferite de energie şi...

Ai nevoie de altceva?