Dezvoltarea Rurala Durabila. Studiu de Caz - Orasul Bolintin-Vale, Judetul Giurgiu

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Dezvoltarea Rurala Durabila. Studiu de Caz - Orasul Bolintin-Vale, Judetul Giurgiu.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 72 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Florina Bran

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

DEZVOLTAREA RURALA. PARTICULARITATI SI PRINCIPII 3
II. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA RURALA IN ORASUL BOLINTIN-VALE, jud. GIURGIU 9
II.1. CADRUL NATURAL 9
II.1.1. Scurt istoric 9
II.1.2. Asezarea geograficã 10
II.1.3. Relieful 12
II.1.4. Clima 12
II.1.5. Calitatea factorilor de mediu 12
II.2. CADRUL ANTROPIC 24
II.2.1. Activitãtile economice si mediul de afaceri 24
II.2.2. Agricultura 25
II.2.3. Dinamica întreprinderilor mici si mijlocii 26
II.2.4. Constructiile 27
II.2.5. Turismul 27
II.2.6. Comertul 28
II.2.7. Evolutia sectorului privat 28
II.2.8. Organizarea spatialã 29
II.2.9. Analiza SWOT a Orasului Bolintin-Vale 40
III. PLANUL LOCAL DE ACTIUNE (PLA) pentru realizarea Strategiei Locale de dezvoltare durabila. 60
III.1. OBIECTIVE GENERALE ale PLA 60
III. 2. MÃSURI DE ÎNTÃRIRE A CAPACITÃTII INSTITUTIONALE 60
IV. FISE PROIECTE PRIORITARE PENTRU PERIOADA 2004-2014 61
IV.1. Protectia mediului 61
IV.1. Mediul economic 63
IV.1. Regenerare urbanã 64
IV.1. Mediul social 66
V.CONCLUZII 71
VI. BIBLIOGRAFIE 72

Extras din document

I. DEZVOLTAREA RURALA DURABILA. PARTICULARITATI SI PRINCIPII

Dezvoltarea este - in esenta - o actiune cu caracter strategic, care are ca scop cresterea durabila a productivitatii individuale, comunitare si institutionale, ceea ce poate duce la asigurarea unor venituri mai mari pentru indivizi.Programele de dezvoltare au in vedere schimbarea conditiilor fundamentale, ceea ce necesita un timp indelungat iar problemele rurale sunt foarte complexe si nu pot fi rezolvate prin actiuni pe termen scurt. Sunt necesare programe succesive, cu efecte durabile.

Cunoaşterea, cercetarea, ameliorarea şi dezvoltarea spaţiului rural sunt activităţi de importanţă vitală pentru o ţară, atât prin dimensiunea spaţiului rural, exprimată prin suprafaţa deţinută, cât şi prin ponderea populaţiei ocupate în activităţi productive, de servicii social-culturale, de habitat şi de turism. În Raportul asupra Cartei europene a spaţiului rural, Comisia de agricultură şi dezvoltare rurală a Consiliului Europei, apreciază că spaţiul rural al Europei reprezintă 85% din suprafaţa sa totală şi afectează, direct sau indirect, mai mult de jumătate din populaţia europeană.

Spaţiul rural românesc cuprinde, de asemenea, majoritatea suprafeţei României, având, conform datelor statistice, ponderea de 93, 7%. Importanţa spaţiului rural pentru România poate fi uşor demonstrată prin stabilitatea numerică a populaţiei rurale în decurs de 80 de ani. Cu toată urbanizarea rapidă, ca urmare a industrializării fără precedent în a doua parte a secolului al XXI-lea, în condiţiile reducerii populaţiei ocupate în agricultură, silvicultură şi piscicultură (fără a se reduce însă şi populaţia rurală) şi a diminuării ponderii relative a agriculturii în produsul intern brut, importanţa spaţiului rural nu se reduce, ci, dimpotrivă, este din ce în ce mai atent studiată, cercetată şi supusă unui proces complex de dezvoltare.

Ponderea populaţiei rurale şi a suprafeţei ocupate de spaţiul rural, precum şi importanţa vieţii rurale pentru o ţară, fac ca problema dezvoltării şi amenajării rurale să capete dimensiuni şi importanţă naţională şi internaţională. Tot mai multe ţări, Consiliul Europei şi Uniunea Europeană au ridicat problema spaţiului rural la nivel de politică europeană şi comunitară. Adunarea parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Recomandarea 1296/1996 cu privire la Carta europeana a spaţiului rural, documentul-cadru, politic şi juridic al dezvoltării şi amenajării rurale în Europa.

Problema dezvoltării şi amenajării rurale este una dintre cele mai complexe teme ale contemporaneităţii, datorită faptului că, în esenţa sa, presupune realizarea unui echilibru între cerinţa de conservare a spaţiului rural economic, ecologic şi social-cultural ale ţării, pe de o parte, şi tendinţa de modernizare a vieţii rurale, pe de altă parte. În acelaşi timp, dezvoltarea şi amenajarea rurală se află la confluenţa dintre tendinţa de expansiune a urbanului, a dezvoltării agresive a industriei pe seama spaţiului rural şi cerinţa de a menţine, pe cât este posibil, ruralul la dimensiunile sale actuale. În fine, dezvoltarea şi amenajarea rurală are ca principal obiectiv menţinerea şi conservarea caracterului naţional al spaţiului şi culturii rurale, iar acolo unde s-au produs grave distrugeri (fizice sau socio-culturale) locale, regionale sau naţionale (cum este cazul ţărilor foste comuniste şi în unele zone superindustrializate în Europa occidentală) se propunea soluţia reconstrucţiei sau, eventual, restaurării acestor zone, în sensul readucerii lor la standardele de ruralitate.

Un moment important pentru cercetarea ştiinţifică în domeniul dezvoltării rurale l-a reprezentat Conferinţa Internaţională de la Cork intitulată Europa rurală – perspective de viitor, care a avut ca obiectiv stabilirea orientărilor fundamentale ale politicilor rurale ale Europei comunitare după anul 2000. Întrunind peste 500 de specialişti, oameni de ştiinţă şi politicieni din ţările UE, ţările PECO, SUA, Japonia, Canada, Conferinţa de la Cork a fost calificată drept cea mai importantă manifestaţie cu privire la dezvoltarea rurală, organizata vreodată în Europa, trebuind să răspundă marilor provocări:

- mondializarea economiei, inclusiv a agriculturii;

- introducerea monedei unice europene ;

- lărgirea Uniunii Europene.

Putem aprecia că lucrările Conferinţei de la Cork teoretizează şi, în acelaşi timp, lărgesc problematica aplicării practice a dezvoltării rurale în ţările UE, precum şi în celelalte ţări participante. Declaraţia finală a conferinţei cuprinde 10 puncte, în centrul cărora este pusă preferinţa rurală bazată pe dezvoltare durabilă, ca principiu fundamental de politică rurală europeană. Dezvoltarea rurală durabilă este definită în coordonate foarte precise: stabilizarea populaţiei în spaţiul rural, eradicarea (combaterea) sărăciei prin stimularea şi sporirea ocupării forţei de muncă, promovând egalitatea de şanse pentru toţi locuitorii rurali, sporirea calităţii vieţii şi a bunăstării generale, prin conservarea, protejarea şi ameliorarea calităţii mediului şi peisajului rural.

Fisiere in arhiva (1):

  • Dezvoltarea Rurala Durabila. Studiu de Caz - Orasul Bolintin-Vale, Judetul Giurgiu.doc

Alte informatii

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA MANAGEMENT - ADMINISTRATIE PUBLICA