Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 23 în total
Cuvinte : 8624
Mărime: 126.43KB (arhivat)
Cost: 9 puncte

Cuprins

Introducere

Capitolul 1. Conservarea naturii şi a biodiversităţii

1.1 Habitatele naturale.Flora şi Fauna Sălbatică

1.2 Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice

1.3. Obiectivele conservării biodiversităţii

1.4. Indicatorii de biodiversitate

1.5. Protecţia şi conservarea biodiversitaăţi şi diminuarea biodiviversităţi

1.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţi

Capitolul 2. Categorii sozologice de specii - Listele roşii de specii

2.1. Specii pe cale de dispariţie şi Lista roşie a specilor

2.2. Situaţia specilor periclicitate

2.3. Conservarea diversităţi biologice.Lista roşie a specilor

Concluzii

Bibliografie

Extras din document

Introducere

Diversitatea biologică sau biodiversitatea este unul dintre termeni cheie în domeniul conservării incluzănd bogăţia vieţii şi diversele modele.Convenţia asupra Diversităţii Biologice defineşte diversitatea biologică astfel ”varietatea organismelor vii ale diferitelor medii terestru, marin şi alte ecosisteme acvatice şi complexelor ecologice şi ale căror părţi include diversitatea înăutrul speciilor dintre specii şi ecosisteme.

Diversitatea biologică reprezintă temelia pe care s-a clădit civilizaţia umană. Conservarea ei este o condiţie esenţială a dezvoltării durabile şi constituie una din provocările erei moderne. Diversitatea biologică este considerată acum ca o parte esenţială în eforturile de eradicare a sărăciei şi realizare a dezvoltării durabile. Conservarea şi dezvoltarea nu mai sunt văzute ca interese conflictuale, ci ca reciproc interdependente.

Conservarea biodiversităţii - ca suport şi garanţie a dezvoltării durabile a sistemului economic şi social a devenit obiectivul central al Convenţiei asupra biodiversităţii biologice, document adoptat în cadrul Conferinţei de la Rio de Janeiro în 1992 şi ratifi cât de România în 1994 prin Legea nr.58/1994.

In prezent termenul de biodiversitate a ajuns să reprezinte ceea ce avem si este pe cale să pierdem, un simbol şi unei lumi în sînul careia au evoluat cultura şi conceptele noastre o lume, care este pe cale să se schimbe (ireversibil)

Ţările dezvoltate care au utilizat fără restrişte resursele naturale manifestă acum o ingrijorare crescândă, deşi tardivă, în faţa distrugerii biodiversităţii. Se cumulează şi cele care dovedesc rolul şi importanţa acesteia în menţinerea proceselor ecologice, dar şi informaţiile privind căile de deteriorare, care confirmă, astfel existenta unei crize globale.

La sfârşitul anilor ’60 studiul diversităţii biologice se limita doar la elaborarea listelor de specii periciclitate, endemice sau rare (Liste Rosii).

Capitolul 1: Conservarea naturii şi a biodiversităţii

Biodiversitatea României

Conform Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro în 5 iunie 1992, la care România a aderat prin Legea nr. 58/1994, prin biodiversitate înţelegem varietatea de expresie a lumii vii, variabilitatea organismelor vii din toate sursele, inclusiv, a ecosistemelor terestre, marine şi acvatice şi a complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea în cadrul speciilor, dintre specii şi a ecosistemelor. Biodiversitatea este esenţială pentru „serviciile ecosistemelor”, adică serviciile pe care le oferă natura: reglarea climei, apa şi aerul, fertilitatea solului şi producţia de alimente, combustibil, fibre şi medicamente.

Conservarea biodiversităţii reprezintă, în perioada actuală, una dintre problemele importante la nivel internaţional, însă, problema conservării biodiversităţii, la nivel de ecosisteme, specii, populaţii şi chiar la nivel de gene, devine din ce în ce mai acută, din cauza intensificării impactului uman asupra biosferei. În acest context, menţinerea biodiversităţii este necesară, nu numai pentru asigurarea vieţii în prezent, dar şi pentru generaţiile viitoare, deoarece ea păstrează echilibrul ecologic regional şi global, garantează regenerarea resurselor biologice şi menţinerea unei calităţi a mediului necesare societăţii.

Studiul biodiversităţii s-a realizat de-a lungul anilor în mai multe etape. La sfârşitul anilor 60’ se realizau studii numai la nivel local. Speciile studiate erau cele periclitate, endemice sau rare (Liste Roşii). În acea perioadă, a fost semnată Convenţia referitoare la comerţul internaţional cu specii periclitate (CITES). În anii 80’, studiul s-a extins de la nivel local, la nivel regional. Tot în decursul acestor ani, este recunoscută importanţa economică a plantelor şi animalelor.

Anii 90’ sunt caracterizaţi de dezvoltarea unei perspective globale asupra biodiversităţii. Începutul acestui deceniu s-a caracterizat prin două evenimente importante: înfiinţarea Fondului Global de Mediu, în cadrul Naţiunilor Unite, şi Summit-ul de la Rio de Janeiro, din 1992.

În România a existat, dintotdeauna, un interes socio-economic pentru conservarea diversităţii biologice valoroase, interes iniţiat şi susţinut de diverşi specialişti. Conservarea şi protecţia naturii se realizează, în special, prin declararea şi constituirea, la nivel naţional, a unei reţele de arii protejate de diferite categorii. Ca o consecinţă a poziţionării sale geografice, România se bucură de existenţa unei biodiversităţi unice, atât la nivelul ecosistemelor şi speciilor, cât şi la nivel genetic.

Pe teritoriul României se reunesc nu mai puţin de cinci regiuni biogeografice, dintre care două, cea stepică şi cea pontică, reprezintă elemente naturale noi adăugate la zestrea Uniunii Europene, marcând introducerea a numeroase noi tipuri de habitate şi specii.

În anul 1928 a avut loc primul Congres Naţional al Naturaliştilor din România, în cadrul căruia s-au dezbătut probleme referitoare la ocrotirea naturii în ţara noastră, instituirea unei legi pentru crearea rezervaţiilor naturale şi pentru ocrotirea monumentelor naturii şi constituirea primului Parc Naţional.

România a participat continuu la politica internaţională de mediu, semnând şi ratificând cele mai importante convenţii, rezoluţii, declaraţii şi acorduri de mediu. Astfel, a participat la: Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Protecţia Mediului Carpatică (2003). De asemenea, ţara noastră a aderat la Strategia şi Planul de Acţiune Palanul - European privind Conservarea Diversităţii Biologice şi a „landscape-ului”, la Acordul privind Conservarea Cetaceelor Mici din Marea Mediterană şi Marea Neagră.

Conservarea diversităţii calitative a naturii vii corespunde celor mai înalte interese ale omenirii, determinând posibilitatea lărgirii gamei de “utilităţi” obţinute de la natură şi automat lărgirea gamei de produse naturale în agricultură, medicină, industrie. Deoarece sistemele ecologice sunt sisteme funcţionale cu organizare complexă, în general modificările structurale la nivelul acestora nu sunt sesizabile de la un an la altul.

Din cauza lipsei punerii în practică a sistemului de monitoring integrat care să includă şi monitorizarea diversităţii biologice, nu există date concrete pe baza cărora să se poată face o analiză reală a stării acesteia, cu excepţia unor specii sălbatice, care fac obiectul unor programe şi proiecte de cercetare ale structurilor universitare, muzeelor, institutelor de cercetare, precum şi ale unor organizaţii neguvernamentale specializate.

Preview document

Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 1
Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 2
Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 3
Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 4
Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 5
Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 6
Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 7
Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 8
Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 9
Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 10
Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 11
Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 12
Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 13
Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 14
Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 15
Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 16
Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 17
Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 18
Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 19
Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 20
Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 21
Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 22
Diversitatea biologică și poluarea - lista roșie a specilor - Pagina 23

Conținut arhivă zip

  • Diversitatea Biologica si Poluarea - Lista Rosie a Specilor.doc

Alții au mai descărcat și

Dezvoltarea durabilă - strategii - politici de mediu

Introducere Economia mediului constituie, in principal, o parte centrala a teoriei economice, iar dilema umanitatii, in prezent, este cum sa se...

Poluarea Atmosferică

Atmosfera in Pericol Poluarea atmosferică reprezintă una din problemele fundamentale ale umanităţii şi este consecinţa ruperii echilibrului...

Deșerturile și Deșertificarea - Probleme Stringente ale Lumii Contemporane

1. Deşerturile şi deşertificarea – aspecte generale Deşerturile sunt zone cu ploi extrem de rare, în care trǎiesc puţine specii de plante şi...

Metode de Valorificare a Nămolurilor

Introducere Primele staţii de epurare au apărut în Anglia în secolul XIX. Iniţial s-au realizat canalizări, care au rezolvat problema epidemiilor...

Riscuri și Amenințări Ecologice la Nivel Global

Definirea conceptului de ameninţare Conform Dicţionarului Explicativ al limbii Române, ameninţările se pot materializa în atitudini, gesturi,...

Poluarea Atmosferică

Poluarea atmosferică Introducere M-a determinat sa aleg această temă faptul că mediul înconjurător ne asigură condiţiile necesare vieţii, însă...

Ameliorarea Terenurilor Degradate

AMELIORAREA TERENURILOR DEGRADATE În unele situaţii, stratul de sol, a cărui principală însuşire este de a asigura viaţa plantelor, şi implicit a...

Determinarea Riscului Privind Schimbările Climatice în România

Capitolul I: Schimbările climatice Schimbările climatice generează unele dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă omenirea în prezent,...

Te-ar putea interesa și

Poluarea Mediului și Conservarea Naturii

INTRODUCERE Poluarea nu este un fenomen recent şi nici accidental. Începuturile civilizaţiei umane sunt legate de apariţia primelor surse de...

Conservarea și Protecția Biodiversității din Mediul Marin

Introducere: Prin biodiversitate înţelegem întreaga gamă a modalităţilor prin care se manifestă viaţa, cu toate formele ei de existenţă şi de...

Strategii de Conservare a Biodiversității

INTRODUCERE Conservarea biodiversităţii a devenit sau ar trebui să devină, una din cele mai urgente şi importante probleme ale omenirii. Este...

Ai nevoie de altceva?