Ecologia filosofia vieții

I. ECOLOGIA

1.1. ECOLOGIA CA STIINTA TEORETICA SI APLICATIVA

Ecologia este stiinta interactiunilor vietii cu mediul înconjurator si are un dublu profil, teoretic si aplicativ.

Obiectul corect al ecologiei este: Ecosistemul sau Sistemul ecologic  unitate functionala fundamentala a biosferei, alcatuita din doua subsisteme.

a. un subsistem biotic  comunitatea de populatii, de bacterii, ciuperci, plante verzi, animale = BIOCENOZA.

b. un subsistem abiotic  un set de factori locali ai mediului fizic = BIOTOPUL.

Sub aspect teoretic  ecologia este stiinta relatiilor cantitative între componentele ecosistemelor. Sub aspect aplicativ  ecologia este stiinta protectiei si amenajarii ecosistemelor, stiinta productiei biologice, a bioproductiei ecosistemului.

ECOLOGIA  poate fi deci definita ca stiinta interactiunii dintre organisme, a interactiunii materiei vii cu scoarta terestra, a productivitatii biologice si relatiilor omului cu natura.

Termenul de ecologie este format etimologic din doua cuvinte de origine greaca:

 OIKOS  casa gospodarie economie;

 LOGOS  stiinta vorbire.

1.2. GENEZA ECOLOGIEI CA STIINTA

Prima definitie a ecologiei a fost data de profesorul german EFNST HAKEL, unul din marii evolutionisti ai secolului trecut si care a dezvoltat conceptia despre evolutia speciilor a lui CH. DARWIN din lucrarea Originea speciilor aparuta în 1859. Au aparut apoi o diversitate de definitii. Unele pun accentul pe organism, altele pun accentul pe sistemele biologice supraindividuale.

Este necesar sa amintim însa ca ecologia ca stiinta a avut mai multi premergatori.

Gândirea ecologista a debutat în S.U.A. Asa cum fiecare stat democrat cauta sa-si trimita ambasadori care sa reprezinte cultura tarii respective, în secolul trecut americanii l-au trimis la Roma pe GEORGE PERKIN MARSH (1801-1882), Acesta, în peregrinarile sale prin Italia, a observat intensele deforestari din bazinul Marii Mediterane.

Perkin, observând aceste ravagii si implicatiile lor, a scris o carte MAN AND NATURE  Omul si natura sau Geografia fizica asa cum a fost modificata ea de actiunea umana. Cartea a cuprins si un capitol de etica a ocrotirii vietii. Ambasadorul S.U.A. Perkin, congresman de Vermont, desi era politician, a atras atentia naturalistilor asupra pericolului deforestarilor.

Tot în S.U.A. un ornitolog (studiul pasarilor) JOHN AUDUBON (1785-1851) a realizat un atlas color al pasarilor de pe continentul american, Pasari în pozitii naturale. Pictorul GEORGE CATLIN (1796-1872), un mare portretist si un luptator pentru drepturile pieilor rosii, a pictat scene din viata animalelor salbatice. DAVIDTHOREH (1817-1862) a scris o prima carte de silvicologie Viata în padure. RALPH EMERSON (1803-1882), poet si eseist a scris poezii legate de problema naturii. Marelui silvicultor ALDO LEOPOLD (1886-1948) i se datoreaza legislatia ocrotirii padurii.

Acesti creatori, iubitori de natura, n-ar fi reusit în demersul lor daca nu si-ar fi aliat oameni politici. Astfel, presedintele THOEODOR ROOSVELT (1858-1919) a detinut presedintia S.U.A. doua legislaturi (1901-1909) si a promovat legi foarte bune de protectie a mediului înconjurator.

Emerson si Leopold au luptat pentru crearea parcului national Yellowstone (anul 1872) Piatra galbena, unde sunt protejate multe bogatii naturale si unde nu se intra cu masina, vizitarea facându-se doar pe alei.

II. RELATIA OM  NATURA - SOCIETATE

Pozitia omului în natura si societate a fost abordata în mod diferit în cursul istoriei.

Prima data a fost abordata pozitia omului în mediul social si doar ulterior a fost abordata pozitia omului în natura.

Astazi, acest mod de abordare nu îl putem considera corect. În paleolitic si neolitic, populatiile de vânatori si culegatori vânau pentru subzistenta animale, asa cum o confirma desenele din pesterile din Spania. Hrana vegetala era sarcina în trib a sexului slab. Tot femeile cunosteau si plantele de leac. De la aceste prime triburi primitive ne-a ramas pozitia omului în natura. Ei vedeau natura ca o zeitate.

În sec. VIII, în poemele lui HESIOD, Munci si zile, apar aspecte legate de problematica naturii. Tribul de amerindieni HOPPI din Muntii Stâncosi erau foarte respectuosi fata de natura. Înainte de a taia un copac pentru nevoile tribului, ei adresau o rugaciune naturii. La fel, la noi în Bucovina, înca din secolul trecut, se faceau rugaciuni la taierea unui copac. În Tara Oasului exista un ritual identic. Astfel de ritualuri au existat în toate comunitatile primitive.

În colinzile de Craciun profane (non-sacre) apar înca de la triburile de daci elemente de ecologie spirituala.

În filozofia hindusa, a Indiei antice, care s-a dezvoltat în strânsa legatura cu religia lui Budha, porunca de baza este sa nu ucizi. Fiecare faptura pentru hindus are dreptul la viata. Indienii considerau ca, cu 1-2000 de ani înainte de nasterea lui HRISTOS, omul se regasea în toate vietuitoarele. Conform principiului AHIMSA nu este voie sa iei viata nici unei fapturi daca nu îti este necesara.

Din cele prezentate se contureaza doua pozitii:

 ANTOPOCENTRICA  în care accentul cade pe om;

 BIOCENTRICA (ECOCENTRICA)  în care accentul cade pe viata tuturor vietuitoarelor.