Ecoturismul in Judetul Dolj

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Ecoturismul in Judetul Dolj.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

Tinutul Doljului a fost binecuvântat cu bunurile materiale si spirituale faurite în decursul timpului de locuitorii sai. În argumentarea acestei idei stau culturile Cârna, Verbicioara, Salcuta, Cârcea si Cotofeni, datând din paleolitic si neolitic, precum si numeroasele complexe arheologice daco-romane. Marturiile arheologice atesta o viata prospera în cetatile si satele de pe meleagurile Jiului, societatea geto-dacica atingând aici apogeul în timpul regilor Burebista si Decebal, castrul Pelendava - al carui nume a fost preluat de romani si transpus în Tabula Peutingeriana consemnata cartografic la anul 225 - fiind una dintre aceste marturii. Teritoriul judetului a fost aparat de fortificatii, dintre care cea mai importanta, realizata în sec. IV, "Brazda lui Novac", strabate zona de la vest la est. Numarul mare de localitati si cresterea demografica la începutul mileniului doi au dus la o dinamica economico-sociala si la cristalizarea unor formatiuni politice prestatale.

În vatra de astazi a municipiului Craiova s-au descoperit locuinte de ceramica specifice perioadei feudale de început. La Isalnita, Cernele - punctul "Poianca", Craiovita si Facai au fost identificate asezari datând din secolul al VI-lea d. Hr. Straturile de pamânt depuse peste acestea au pastrat resturi ale unor locuri feudale din sec. IX-X si XIV-XV. Cea dintâi mentiune documentara a judetului dateaza din anul 1444, sub denumirea de judetul de Balta, iar în anul 1475 este mentionat orasul Craiova, actuala resedinta a judetului.

Cu deosebire în perioada interbelica, Doljul a cunoscut o reala dezvoltare economica si edilitara, în acea vreme judetul înfatisându-se ca o importanta zona agricola, cu o activitate comerciala si bancara înfloritoare.

Revolutia din decembrie 1989 a creat posibilitatea aparitiei rapide a primilor germeni ai economiei de piata si a generat si în judetul Dolj, ca în întreaga tara modificari structurale a configuratiei economico-sociale a judetului.

1.1. DATE GENERALE

Asezarea geografica

În ansamblul teritorial al României judetul Dolj are o pozitie sudica-sud-vestica, axata pe cursul inferior al râului Jiu de la care îsi trage numele ( Jiul de Jos, sau Doljiu ). Teritoriul judetului se întinde între 43°43'si 44°42' latitudine nordica si, respectiv, 22° 50'si 24° 16' longitudine estica, adica pe aproximativ un grad latitudinal si un grad si jumatate longitudinal. Limite conventionale îl separa de judetele: Olt - est, Mehedinti - vest, Gorj - nord, Vâlcea - nord-est. Numai pe latura sudica limita este naturala, aceasta fiind constituita de cursul Dunarii care formeaza aici si granita tarii noastre cu Bulgaria. Între aceste limite - a caror lungime totala depaseste 450 km - teritoriul Doljului are o întindere de 7414 kmp, ceea ce înseamna 3,1 % din suprafata tarii. Din acest punct de vedere Doljul se situeaza pe locul 7 între unitatile administrativ-teritoriale ale României.

Relief

Relieful este dominat de Câmpia Româna, dar exista si zone deluroase în nord. Dupa aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judet de câmpie, iar dupa agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului sau se încadreaza perfect în categoria judetelor dunarene.

Reteaua hidrografica este reprezentata de Dunare, care curge între Cetate si Dabuleni si râul Jiu care strabate judetul de la Filiasi la Zaval, cât si de lacuri si iazuri.

Clima

Judetul Dolj apartine zonei climatice temperate, dar pozitia sa si caracterul depresionar al terenului pe care îl ocupa în apropiere de curbura lantului muntos carpato-balcanic determina, în ansamblu, o clima mai calda decât în partea centrala si nordica a tarii, existând astfel influente mediteraneene, datorita pozitiei sud-vestice si protectiei dealurilor din nord.

Populatia

- Totala: la recensamântul din 18 martie 2002 în judetul Dolj s-a înregistrat un numar de 734.231 locuitori, populatie cu care a ocupat locul 4 pe tara, dupa Municipiul Bucuresti si judetele Prahova si Constanta.

- Pe sexe: din totalul de 734.231 locuitori, 357.850 (48,74%) erau de sex masculin, iar 376.381 (51,26%) erau de sex feminin.

- Pe medii (urban, rural): 370.407 locuitori din cei 734.231, reprezentând 50,45% din totalul populatiei, locuiau în mediul urban, iar 363.824 locuitori, reprezentând 49,55% din totalul populatiei, în mediul rural.

Fisiere in arhiva (1):

  • Ecoturismul in Judetul Dolj.doc