Efectele poluării sonore asupra organismului uman

CAPITOLUL 1

GENERALITATI

1.1 Introducere

Îmbunătăţirea standardelor de viaţă reprezintă o prioritate a societăţii moderne, mediul înconjurător fiind un element vital, un bun comun care trebuie apărat şi protejat pentru generaţiile prezente şi cele viitoare. Descoperirea diferenţelor dintre mediu şi peisaj, respectarea morfologiei naturale şi protejarea vegetaţiei sunt valori care necesită o largă răspândire.

Prin intermediul unei dezvoltări ecologice, lucrările de protecţie trebuie să se integreze în peisajul natural, reducând influenţa acestora asupra mediului şi aspectului estetic al acestuia. Diverse infrastructuri, şosele, fabrici şi clădiri trebuie să se integreze in mediul înconjurător; toate lucrările de protectie şi de construcţie trebuie sa ia in calcul normele pentru conservarea mediului inconjurator si peisajelor naturale.

Nevoia omului de a descoperi un echilibru natural, de a trai intr-un mediu ecologic duce la crearea urgenta a unor zone protejate ecologic in cadrul zonelor urbane. In vederea realizarii acestor lucruri, este necesară proiectarea a noi produse care urmăresc: recuperarea armonioasă a echilibrului natural compromis, integrarea naturală a lucrărilor de protecţie şi construcţii în peisajul înconjurător, bariere fonice folosind elementele naturale care se afla în zonele respective, folosirea de materiale specifice zonei. Viaţa noastră depinde de calitatea mediului înconjurător.

Poluarea mediului ambiant, care-şi întinde ameninţarea asupra întregii planete, ajuns la un punct în care atacă dezlănţuit omul şi mediul său de existenţă. Trecând peste limitele capacităţii proprii de apărare ale naturii, de regenerare, de echilibrare, toţi agenţii poluanţi noi se răspândesc cu iuţeală în aer, în apă sau pe sol, generând, dezvoltând şi provocând unul dintre cele mai grave pericole pe care l-a întâmpinat civilizaţia modernă. Şi ca o ironie amară, în timpurile moderne, nu stihiile naturii ori populaţiile vegetale sau animale sunt acelea care îl ameninţă pe om şi condiţiile sale de existenţă, ci însuşi omul, prin activitatea sa generală, insuficient controlată şi neadaptată în întregime la realităţile naturale înconjurătoare, ameninţă echilibrul ecologic.

Zgomotul se caracterizează prin intensitate, durată şi frecvenţa sunetelor componente. Intensitatea se exprimă prin comparaţie cu un prag de referinţă S0. Semnalul sonor este tradus de obicei în aparatele de măsură a intensităţii în impuls electric şi se face raportul impulsurilor electrice pentru zgomot S şi semnalul de referinţă S0. Din motive practice se ia ca unitate de măsură a intensităţii zgomotului decibelul (dB) şi, ca atare, logaritmul raportului de mai sus se va înmulţi cu 10 pentru a căpăta intensitatea zgomotului în decibeli [2]. În mod practic se consideră că limita de suportabilitate la zgomot pentru om este de 65 decibeli. În ceea ce priveşte durata, efectul nociv, al sunetului este direct proporţional cu ea, ba mai mult, întrecând anumite limite de suportabilitate, se poate crea şi o psihoză periculoasă.

1.2. Legislatie zgomot

U.E. obliga Romania sa monitorizeze nivelul de zgomot din marile aglomerari urbane. Analistii imobiliari sunt de parere ca acest fapt va stopa scumpirea locuintelor din zonele zgomotoase. Conform regulilor U.E., Romania este obligata sa monitorizeze atat nivelul de zgomot din marile orase, cat si de pe portiunile cu trafic mare de pe caile ferate si drumurile nationale.

Nu va fi vorba de harti in forma grafica, ci de un soft de computer care va arata in timp real nivelul zgomotului din zonele monitorizate şi autoritatile vor putea stabili masurile care se impun. In prima etapa, harti acustice vor fi realizate pentru: Bucuresti, Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara, Constanta, Craiova, Galati, Brasov si Ploiesti. Nivelul maxim admis de poluare fonica este de 50 db.

Fig. 1 Poluarea fonica

Analistii imobiliari sustin ca aceste "harti sonice" vor influenta preturile terenurilor si locuintelor. Practic, preturile proprietatilor imobiliare din zonele cu poluare fonica nu vor mai urca, ci vor stagna si ar putea inregistra chiar o scadere. Atunci, sigur, cererea indreptandu-se in alta parte, vor creste preturile in alte zone in care poluarea fonica este mai mica.

Conform Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Bucuresti, in zonele cu trafic intens, cum ar fi P-ta Unirii, Universitate, P-ta Victoriei valorile de zgomot depasesc ichiar si 70 fb. Cele mai multe sesizari cu privire la poluarea fonica au fost primite de la bucurestenii care locuiesc in apropierea barurilor, restaurantelor si discotecilor.

Din 2006, România a trebuit să respecte anumite limite de zgomot, şi norme pentru aparatura fabricată astfel încât să nu deranjeze auzul, potrivit normelor europene: hărti speciale pentru zonele în care zgomotul este intens, taxe pentru depăşirea limitelor de zgomot admise, muzica având sonor redus, alarme auto care nu deranjează auzul.

Dir. 2002/49/EC recent transpusa in legislatia romaneasca prin HG 321/14.04.2005 de evaluare si administrare a zgomotului in mediu este deja in vigoare si prevede crearea de harti acustice la fiecare 5 ani. Toate aglomerările urbane de peste 250.000 locuitori, drumurile nationale importante si magistralele de cale ferata, aeroporturile mari vor trebui să aibă întocmite 2006, hărţi de zgomot, care să oglindească situaţia zgomotului urban, pe baza cărora se vor întocmi planuri de acţiune de control şi reducere zgomotului urban şi minimizarea efectelor lui asupra populaţiei.