Efectul de Seră

I.Introducere

Principala cauza a efectului de seră este poluarea.

Poluarea este determinată de prezenţa unor substanţe solide, lichide, sub forma gazoasă sau de vapori sub orice formă de energie care, introdusă în mediu, modifica echilibrul ecologic, îngreunează activitatea economică şi pune în pericol viaţa omului.

Poluarea poate fi de doua feluri:

1. Naturală – care afectează regiuni izolate pe glob şi are aspect temporar, cum ar fi: furtuni de nisip, erupţii vulcanice, cutremure, uragane etc.

2. Artificială – care produce modificări ale microclimatului. Aceasta este la rândul ei:

• Fizică – zgomotul;

• Chimică – ioni de metale grele, pesticide folosite în agricultură, detergenţi;

• Biologică – datorită diferitelor organism care produc boli (bacterii, ciuperci, viermi).

Sunt două categorii de material poluante (poluanţi):

• Poluanţii biodegradabili – aceştia sunt substanţe cum ar fi apa menajeră, care se descompun rapid în proces natural. Aceşti poluanţi devin o problemă când se acumulează mai rapid decât se pot descompune.

• Poluanţii non-degradabili – sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent în mediul natural. O dată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se îndepărteze aceşti poluanţi din mediu.

Compuşii nondegradabili cum ar fi Diclor-Difenil-Tricloretan (DDT), dioxine, difenili policroruraţi (PCB) şi materiale radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare şi pot să urce în lanţul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compuşilor toxici pot să se depună pe suprafaţa plantelor acvatice fără să distrugă acele plante. Un peşte mic care se hrăneşte cu aceste plante acumulează o cantitate mare din aceste toxine. Un peşte mai mare sau alte animale carnivore care se hrănesc cu peşti mici pot să acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numeşte bioacumulare.

După mediul afectat poate fi:

Poluare atmosferică – principalii poluanţi ai atmosferei sunt:

• Compuşii sulfuric: SO2, SO3, H3S;

• Compuşii carbonici: CO, CO2, hidrocarburi;

• Compuşii azotului: NH3, NO2, nitraţi;

• Poluanţii minerali: Fe, Pb, silicate;

• Pulberile: cenuşă, fum;

• Substanţele radioactive

Dintre aceşti poluanţi, oxidul de carbon este cel mai răspândit poluant al aerului. El provine în proporţie de aproape 60% de la vehicule ce folosesc drept combustibil benzina şi motorina, iar restul de la industria siderurgică, petrochimica etc.

Pe lângă consecinţele nefaste, de ordin economic şi social, pe care le produce poluarea atmosferei, distrugerea progresivă a stratului de ozon şi ploile acide constituie un flagel în viaţa omului. Gazelle déjà existente în atmosfera trebuie să reţină căldura produsă de razele solare reflectate de pe suprafaţa Pământului, fără aceasta Pământul ar fi foarte rece. Atunci când din cauza poluării creşte proporţia gazelor nocive, numite “gaze de seră”, este reţinută prea multă căldură şi întreg Pământul devine mai cald. Din acest motiv în secolul nostru temperatura medie globală a crescut cu o jumătate de grad, iar numărul celor care suferă de afecţiuni pulmonare şi cardiac, în special în rândul copiilor şi bătrânilor, este în continuă creştere.

Ploile acide se formează atunci când dioxidul de sulf sau oxizi de azot, ambele rezultat al poluării industrial, se amestecă în atmosferă cu vapori de apă. Păduri întregi au dispărut din această cauză. Dacă ploaia acidă ajunge în lacuri sau râuri, otrava este transportată la distant, omorând şi cele mai mici organisme.