Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole

Proiect
10/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 95 în total
Cuvinte : 40488
Mărime: 273.36KB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Cuprins

Capitolul 1 INTRODUCERE.5

1. Sisteme de agricultura.5

1.1. Definirea notiunii de Sistem de agricultura .5

1.2. Sistemele de agricultura si aplicarea îngrasamintelor.8

1.2.1. Sistemul de agricultura conventionala.9

1.2.2. Sistemul de agricultura alternativa.11

1.3. Agricultura durabila.20

1.4. Agricultura de precizie.23

1.5. Sisteme integrate de agricultura.24

Capitolul 2 FERTILIZAREA CU MATERII ORGANICE A VITEI DE VIE.28

2.1. Generalitati.28

2.2. Îngrasamintele de ferma.30

2.2.1. Gunoiul de grajd.32

2.2.2. Gunoiul de pasari de curte.36

2.3. Composturile.37

2.3.1. Composturile de gunoaie menajere.39

2.3.2. Tescovina compostata.43

2.3.3. Composturile de ferma.47

2.3.4. Composturile din coarde de vita de vie.49

2.4. Namolurile decantate.51

2.5. Îngrasamintele verzi.53

Capitolul 3 .55

3.1. Ecosistemul viticol.55

3.2. Elementele ecosistemului.55

3.2.1. Biotopul.55

3.2.2. Biocenoza.56

3.2.3. Biosistemul altoi/portaltoi.56

3.2.3.1. Asezarea geografica.56

3.2.3.2. Relieful.56

3.2.3.3. Clima.57

3.2.3.4. Solul.65

3.3.1. Buruienile din spatiul de cultura.73

3.3.2. Bolile si daunatorii din spatiul de cultura.73

3.3.3. Alte organisme din sol.74

3.4. Subsistemul agrofitotehnic.74

3.5. Subsistemul socio-economic.74

3.6. Fertilizarea ecologica a vitei de vie.74

3.6.1. Consumul de elemente nutritive.74

3.6.2. Evaluarea necesarului de elemente nutritive.75

3.6.3. Fertilizarea organica.75

3.6.4. Fertilizarea cu îngrasaminte minerale naturale.77

3.7. Protectia ecologica a vitei de vie împotriva bolilor si daunatorilor.78

3.7.1. Combaterea bolilor criptogamice.78

3.7.2. Combaterea bacteriozelor.86

3.7.3. Combaterea carentei de fier.87

3.8. Efectele economice ale aplicarii tehnologiei ecologice de producere a strugurilor pentru vin.87

Capitolul 4 CONCLUZII SI RECOMANDARI.90

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA.92

Anexa 1.94

Anexa 2.94

Anexa 3.94

Extras din document

1. Sisteme de agricultura

În ultimele decenii, în literatura de specialitate agronomica abunda termeni ca cei de sistem, ecosistem, sistem natural, agroecosistem care au, fiecare, o anumita definitie si sfera de întelegere în legatura cu practica agronomica, cu cerintele societatii contemporane de asigurare a nevoilor de hrana, îmbracaminte si alte conditii de viata ale oamenilor.De aceea, consideram necesar ca înainte de a discuta despre sisteme de fertilizare a culturilor, sa aruncam o privire sumara asupra semnificatiei acestor termeni.

1.1.Definirea notiunii Sistem de Agricultura

Teoria sistemelor a fost elaborata de L. Von Bertalamffy în 1952, aceasta postulând universul este organizat în sisteme si ansambluri de elemente ce se afla în interactiune. Sistemele au cea mai ampla, mai cumprinzatoare si mai evidenta organizare în lumea organismelor vii, în acest domeniu vast fiind inclusa si agricultura, cu toate sferele sale complexe de activitate. Notiunea de sistem a aparut prima data în fizica, de unde a fost transferata, preluat, adaptata si explicata si în diverse ramuri ale biologiei.

Sistemele biologice sunt, prin definitie, sisteme structurale, adica poseda doua însusiri esentiale ce trebuie luate în considerare la definirea sistemelor din biologie, aceste însusiri fiind structura si functia. Structura se refera la componentele sistemului, iar functiile la interrelatiile dintre componente între ele si la relatiile sistemului la care ne referim cu sistemul în care acesta este integrat.

Asadar, prin functionalitate se întelege relatia unui sistem inferior dat cu sistemul ierarhic imediat superior acestuia, ceea ce se poate exemplifica prin relatia ce exista între o populatie dintre o specie de plante spontane, cu biocenoza din care acestea fac parte, iar prin structura se defineste entitatea vizibila sau componentele sistemului, adica partea concret intuitiva.

Un sistem biologic dat se situeaza pe o anumita trepta în totalitatea sistemelor biologice, adica aceasta este integrat pe un anumit nivel al ansamblului sistemelor biologice. Astfel, o planta sau un alt organism pluricelular are integrat în el o ierarhie întreaga de sisteme, începînd de la cele subatomice (ioni), continuând cu cele atomice, molecule si trecând apoi la organite ale celulelor, la celule, tesuturi, organe, complexe de organe si sfârsind cu individul ca atare. Si tot la fel, planta respectiva se afla, în anumite conditii de mediu, într-o anumita alta asociatie cu alte specii de plante spontane sau cultivate. Din cele spuse rezulta ca în asa numita integrare a sistemului biologic sunt cuprinse atât sisteme nebiologice, care în exemplul dat sunt reprezentate de atomi si molecule, cât si de sisteme biologice, care în acelasi exemplu sunt celulele sau tesuturile, fara a tine seama de gradul lor de generalitate.

Sistemele biologice sunt sisteme deschise informationale, care au capacitatea de autoconservare, autoreproducere, autoreglare si autodezvoltare de la formele simple la cele complexe de organizare, al caror comportament antientropic le asigura stabilitate în relatiile lor cu alte sisteme (N. Botnariuc, 1974). Unitatea biologica de baza în sistematica plantelor si animalelor este specia, care aparent are o valoare statica, în realitate fiind maleabila, adaptativa si evolutiva.

În functie de gradul de înrudire, organismele superioare (plante, animale) au fost sistematizate si încadrate în genuri, acestea în familii, familiile în ordine, ordinele în clase si ramuri, iar ultimele în încrengaturi. Unitatile subordonate speciei sunt subspecia, varietatea sau rasa si forma, toate aceste subunitati fiind numite taxoni.

Lumea vie este alcatuita nu doar din niveluri de integrare, ci si din niveluri de organizare. S-au stabilit 5 niveluri de organizare a sistemelor biologice:

1)nivelul individual, reprezentat prin indivizi biologici;

2)nivelul populational sau de specie si de populatie caracterizat prin relatii interspecifice între indivizi;

3)nivelul biocenotic, reprezentat prin biocenoze, a caror trasatura specifica o constituie relatiile interspecifice;

4)nivelul complexelor de biocenoze (macrobiocenoza) ce cuprinde un complex de biocenoze, caracterizat prin relatii interbiocenotice;

5)nivelul biosferei, care se refera la totalitatea materiei vii de pe Pamânt, ce functioneaza ca un sistem la scara planetara;

Sistemul agricol. Biosfera are o organizare sistemica, iar agricultura, ca o componenta a biosferei, poate fi privita ca un sistem aparte, agricol sau agrosistemul.

Notiunea de sistem face parte din sfera de gândire si cercetare a domeniului formulat sub numele de ecologie. Termenul ecologie a fost definit de zoologul Ernst Haeckel (1834-1919) ca fiind stiinta conditiilor luptei pentru existenta si a economiei naturii, prin economia naturii întelegându-se modul în care se realizeaza substanta vie repartizata pe specii de vietuitoare si cum aceasta circula pâna la biodegradarea sub actiunea microorganismelor.

În centrul definitiei data de Haeckel în 1866 sta principiul interactiunii, ca veriga funfamentala între diferitele niveluri de organizare a lumii organismelor vii, de aceea vechea conceptie a lui Haeckel despre  economia naturii este integrate în conceptia contemporana despre organizarea sistemica a materiei vii, ceea ce înseamna ca ecologia poate fi definita ca o stiinta a interactiunilor între sistemele supraindividuale. Se vorbeste astazi despre o ecologie marina, o ecologie a apelor continentale si o ecologie terestra.

Ecologia este definita astazi ca fiind stiinta ecosistemelor (oikos = casa, loc de viata, în greceste) si logos = stiinta, adica stiinta care studiaza modul de existenta a vietuitoarelor la ele acasa, adica în conditiile lor naturale. Biologul Grigore Antipa (1867-1944), a intermeietorului Muzeului de Istorie Naturala din Bucuresti, care a elucidat problemele productivitatii piscicole în Lunca si Delta Dunarii si a pus bazele scolii românesti de hidrobiologie si ihtiologie, a fost unul din favoritii lui Haeckel, sub îndrumarea caruia s-a trecut teza de doctorat cu  magna cum laude .

Ecosistemul. Un ecosistem este un spatiu sau teritoriu delimitat oarecum arbitrar pe baza a doua componente esentiale care-l caracterizeaza:

a) componenta abiotica, reprezentata prin conditiile naturale de clima, sol, geografice si geomorfologice care formeaza ceea ce se numeste biotop, si

b) componenta biotica sau oeganica, reprezentata prin vietuitoarele ce traiesc pe un anumit teritoriu si care poarta numele de biocenoza sau comunitate.

Preview document

Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 1
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 2
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 3
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 4
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 5
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 6
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 7
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 8
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 9
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 10
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 11
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 12
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 13
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 14
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 15
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 16
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 17
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 18
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 19
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 20
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 21
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 22
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 23
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 24
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 25
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 26
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 27
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 28
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 29
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 30
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 31
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 32
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 33
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 34
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 35
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 36
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 37
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 38
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 39
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 40
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 41
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 42
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 43
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 44
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 45
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 46
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 47
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 48
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 49
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 50
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 51
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 52
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 53
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 54
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 55
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 56
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 57
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 58
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 59
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 60
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 61
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 62
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 63
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 64
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 65
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 66
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 67
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 68
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 69
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 70
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 71
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 72
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 73
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 74
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 75
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 76
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 77
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 78
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 79
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 80
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 81
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 82
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 83
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 84
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 85
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 86
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 87
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 88
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 89
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 90
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 91
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 92
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 93
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 94
Elemente de Tehnologie Ecologică pentru Întreținerea Plantațiilor Viticole - Pagina 95

Conținut arhivă zip

  • Elemente de Tehnologie Ecologica pentru Intretinerea Plantatiilor Viticole.doc

Alții au mai descărcat și

Digestia Anaeroba a Deseurilor Municipale

1.Introducere 1.1.Definitie În conformitate cu Hotarârea de Guvern 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei...

SA se Proiecteze Proiectul Tehnologic al Unei Stații de Epurare a Apei Uzate Urbane

Tema de proiectare Să se proiecteze proiectul tehnologic al unei staţii de epurare a apei uzate urbane. Se dau următoarele date: A. Debite de...

Evaluarea Impactului Ecologic la CET Bacau

1. MEDIUL ŞI EFECTUL DE SERĂ PRINCIPIILE PROTECŢIEI MEDIULUI Reglementarea protecţiei mediului, este un obiectiv de interes public major, pe baza...

Regenerarea Padurii prin Lucrari de Reimpadurire

Tema proiectului Sa se studieze conditiile fizice si fitogeografice din unitatea de productie VI Ibanesti, Ocolul Silvic Dorohoi, Directia Silvica...

Studii Privind Procedee și Instalații pentru Epurarea Apelor Uzate Menajere

CAP.I. INTRODUCERE I.1 Poluarea mediului înconjurător Definită mai pe larg, poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale ale mediului...

Energia Nucleară și Mediul

CAPITOLUL I 1.1.NOŢIUNI INTRODUCTIVE. CONSIDERAŢII GENERALE 1.1.1.INTRODUCERE Energia nucreară? Sunt unii pentru şi alţii împotriva ei. În...

Clasificarea Infracțiunilor Ecologice

1. DATE GENERALE ÎN DOMENIUL DREPTULUI DE MEDIU Legea protecţiei mediului nr. 137/1995 defineşte „mediul“ drept „ansamblul de condiţii şi elemente...

Instituțiile Mediului în România

CAPITOLUL I • CONSIDERAŢII GENERALE 1.1. OCROTIREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR - PROBLEMA VITALA A LUMII CONTEMPORANE Din cele mai vechi timpuri, omul...

Ai nevoie de altceva?