Cuprins
- Introducere
- Capitolul 1 Poluarea radioactiva
- 1.1. Radioactivitate
- 1.1.1. Scurt istoric
- 1.1.2. Descoperirea radioactivitatii
- 1.1.3. Radioactivitatea naturala
- 1.1.4. Radioactivitatea artificiala
- 1.1.5. Dezintegrarea nucleelor
- 1.1.6. Aplicatii ale radiatiilor nucleare
- 1.1.7. Fisiunea nucleara
- 1.1.8. Structura materiei
- 1.1.9. Fisiunea nucleara
- 1.2. Deseurile radioactive
- 1.2.1. Deseurile reactorului nuclear
- 1.2.2. Stocarea permanentã
- 1.2.3. Depozit radioactiv langa Cernavoda
- 1.2.4. Pericol radioactiv: deseuri nucleare la marginea capitalei
- 1.2.5. Un milion de euro pentru prototipuri
- 1.2.5.1. Containere scumpe, dar inutilizabile
- 1.2.5.2. Biro si Tuturici, cercetati penal
- 1.2.5.3. Expertii de la Viena someaza-Deseurile pun in pericol aderarea Romaniei la UE
- 1.2.5.4. Reactia lui Liviu Tuturici: "Nu eu am luat banii!"
- 1.2.5.5. Povestea deseurilor nucleare de la Magurele
- 1.2.5.6. Alternativa ieftina, data la o parte
- 1.2.6. Radiatiile puternice pot cauza cancer
- 1.2.7. Scurgere de apa radioactiva
- 1.2.8. Comunicat de presa
- 1.3. Reprezinta energia nucleara o alegere mai buna pentru mediul inconjurator?
- Capitolul 2 Centrale nucleare
- 2.1. Radiatiile si centralele nucleare
- 2.1.1. Tipuri de radiatii ionizante
- 2.1.2. Radiatiile provin numai de la centralele nucleare?
- 2.1.3. Efectele benefice ale radiatiei
- 2.2. Cum functioneaza o centrala nucleara?
- 2.2.1. Reactorul nuclear
- 2.2.2. Sistemul de reglare al reactorului
- 2.2.3. Sistemul de manipulare pe fascicul a combustibilui
- 2.2.4. Sistemul de transport al caldurii
- 2.2.5. Sistemul Moderator
- 2.2.6. Sistemul generator de abur si apa de alimentare
- 2.2.7. Zona activǎ
- 2.2.8. Reflectorul
- 2.2.9. Fluidul de racire (agentul termic)
- 2.2.10. Materialele de reglare a puterii reactoarelor
- 2.2.11. Sistemul de reglaj si control al reactiei in lant
- 2.2.12. Ecrane de protectie biologica
- 2.2.13. Protecţia reactorului
- 2.2.14. Functionarea reactorului nuclear
- 2.2.15. Protectia de tip CANDU
- 2.2.16. Cât de sigure sunt centralele nucleare?
- 2.2.16.1. Despre risc în general
- 2.2.16.2. Securitatea nucleara
- 2.2.16.3. Siguranta centralelor nucleare în conditii normale de functionare
- 2.3. Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda
- 2.4. Tragedia de la Cernobil
- 2.4.1. Introducere
- 2.4.2. Evenimente preliminarii
- 2.4.3. Cronologia accidentului
- 2.4.4. Tehnologia
- 2.4.5. Consecinţe pe termen scurt şi lung
- 2.4.6. Boală şi moarte
- 2.4.7. Cernobîlul astăzi
- Capitolul 3 Istoria accidentelor nucleare
- 3.1. Ianuarie
- 3.2. Februarie
- 3.3. Martie
- 3.4. Aprilie
- 3.5. Mai
- 3.6. Iunie
- 3.7. Iulie
- 3.8. August
- 3.9. Septembrie
- 3.10. Octombrie
- 3.11. Noiembrie
- 3.12. Decembrie
- Capitolul 4 Metode de combatere a poluarii nucleare
- 4.1. Accesul liber la informatia din domeniul nuclear - implementarea Conventiei Aarhus in Romania
- 4.2. Programul national de supraveghere a radioactivitatii mediului
- desfasurat de CNCAN – DGSRM in 2000
- 4.2.1. Rezultatele Programului standard de supraveghere a radioactivitatii mediului
- 4.2.2 Raport privind Starea Mediului in Romania in anul 2000
- 4.2.3. Activitatea organizatorica si administrativa a CNCAN – DGSRM
- 4.2.4. Activitatea profesionala a CNCAN – DGSRM
- Bibliografie
Extras din proiect
Capitolul 1 Poluarea radioactiva
Potrivit unor oameni de stiinta, Pamantul este un organism viu. Exact asa cum sistemul biologic al unui corp uman sanatos ii regleaza temperatura, sistemele de control mentin Pamantul in starea in care el poate sa intretina viata. Insa interferenta accidentala sau intentionata a omului cu mediul provoaca uneori schimbari atat de grave incat risca transformarea acestei planete intr-una lipsita de viata. Poluarea ameninta mediul inconjurator pe zi ce trece sub diverse forme, iar una dintre acestea este cea radioactiva.
Centralele de energie atomica ar putea sa furnizeze cea mai mare parte a energiei dupa ce rezervele de carbune, petrol si gaze naturale se vor epuiza. Daca s-ar adopta proceduri de siguranta adecvate in instalatia, intretinerea si actionarea centralelor nucleare si in evacuarea deseurilor radioactive produse, atunci ele ar provoca o poluare mai mica decat centralele electrice conventionale. Insa un singur accident nuclear poate devasta o suprafata intinsa, provocand probleme grave de mediu a caror eliminare ar putea sa dureze zeci de ani. De exemplu in S.U.A. in anul 1979 un accident la centrala de energie atomica Three Mile Island a provocat contaminari radioactive a caror inlaturare se asteapta sa dureze 40 de ani. Daca aceasta contaminare nu ar fi fost limitata, ea ar fi poluat o suprafata intansa a Coastei de Est si un numar mare de oameni din Boston, Massachusetts, pana in Washinton DC, ar fi putut fi grav raniti sau ucisi.
Insa cel mai grav accident nuclear care s-a petrecut vreodata a avut loc in anul 1986 la Cernobil, in fosta Uniune Sovietica. Materialul radioactiv eliberat in atmosfera de la aceasta centrala de energie atomica a fost detectat timp de o saptamana in cea mai mare patre a Europei de Vest. Langa locul accidentului numeroase animale domestice s-au nascut cu malformatii.
Pentru o perioada indelungata radiatiile ionizate au constituit doar o curiozitate de laborator, cunoscuta numai catorva initiati. Descoperirea radioactivitatii artificiale si apoi aceea a fisiunii uraniului, in deceniul al patrulea al acestui secol, au dat un puternic imbold cercetarilor de fizica nucleara. Pentru marele public, energia nucleara a iesit insa din anonimat abea dupa aruncarea celor doua bombe atomice in 1945 asupra Japoniei.
Constuirea reactoarelor nucleare si posibilitatea de a utiliza aceste instalatii pentru a produce energie electrica in cantitate mare, au transferat apoi problema cercetarii radiatiilor si odata cu aceasta si problema protectiei impotriva radiatiilor, in plin domeniu industrial si economic.
Cresterea necontenita a numarului de reactoare nucleare si a puterii acestora necesita aplicarea unor masuri de securitate pentru a evita eventualele accidente si consecintele lor ca de exemplu cel de la Windscale, Anglia in octombrie 1957 cand au fost eliminate in mod accidental in atmosfera importante substante radioactive care au produs contaminarea solului, a productiei agricole si a apei potabile din intreaga regiune.
Prin poluare sau contaminare radioactiva se intelege prezenta nedorita sau accidentala a materialelor radioactive, in interiorul sau la suprafata unor factori de mediu (cum sunt apa, aerul, alimentele) sau in organisme vii situatie in care se depaseste continutul radioactiv natural propriu al produsului respectiv.
Una din principalele surse de poluare radioactiva a globului pamantesc isi avea provenienta in exploziile nucleare din atmosfera. Daca la 16 iulie 1945 in desertul Alamogordo, statul New Mexico a avut loc prima explozie experimentala a unei bombe atomice lucrurile nu s-au oprit aici si la 6 august 1945 ora 8:15 la Hiroshima in Japonia explodeaza prima bomba aruncata asupra populatiei, ca masura militara de distrugere, pentru ca la 9 august 1945 sa explodeze cea de-a doua bomba atomica la Nagasaki.
In 1956 existau in evidenta spitalelor 6000 de bolnavi la Hiroshima si 3000 de bolnavi la Nagasaki cu sechele dupa iradiere, care necesitau diferite tratamente, la momentul actual in lume existand aproximativ 300.000 de victime ale exploziilor nucleare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Energia Nucleara.doc