Epurarea apelor

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 34 în total
Cuvinte : 13070
Mărime: 961.72KB (arhivat)
Cost: 5 puncte

Cuprins

1. Introducere 2

2. Indicatorii de apreciere a poluării apei 3

3. Industria prelucrării peștelui 4

3.1 Compozitia pestelui 4

3.2 Epurarea apelor din industria prelucrării peștelui și fructelor de mare: 6

3.2.1 Parametrii fizico-chimici 7

3.2.2 Conținutul organic: 8

3.2.3Carbonul organic total: 10

4.TRATAMENTUL PRIMAR 11

4.1Sitarea: 11

4.2Sedimentare: 12

4.3Echilibrarea fluxului 16

4.4Separarea uleiului și a grăsimilor 16

4.5 Flotația 16

5.TRATAMENTUL BIOLOGIC 18

5.1Procesul aerobic 19

5.2Sisteme de tratare a nămolului activ 20

5.3Filtre de scurgere 21

5.4Tratamentul anaerob 22

5.5Coagularea/flocularea 23

5.6Electrocoagularea 24

5.7 Dezinfectarea 25

5.8Clorinarea 25

5.9Ozonizare 26

5.10Radiații ultraviolete (UV) 27

6.Eliminarea apelor reziduale 28

6.1Aplicarea apelor reziduale pe terenuri 29

6.2Scheme generle de prelucrare 30

6.3Considerații economice privind tratarea apei 31

6.4Costurile preliminare ale unei stații de tratare a apelor reziduale 32

Extras din document

1. Introducere

Apa uzată poate fi numită și apa folosită sau apa de canalizare . Aceasta conține diferite încărcături, precum dejecții umane sau animale, resturi alimentare, uleiuri, săpun, detergenți și alte substanțe chimice. În gospodărie apa uzată provine de la toalete, dușuri, băi, chiuvete, mașini de spălat rufe și vase. Apa uzată industrială provine din diverse procese de producție și prelucrare.

Stația de epurare este formată din stații și construcții care au rolul de a reține poluanții din apele uzate și de a accelera autoepurarea diminuând și cantitatea de substanțe chimice, în cazul în care stația este prevăzută cu treaptă terțiară.

Epurarea apelor reziduale reprezintă ansamblul de procedee prin care conținutul de impurități de natură minerală, organică , chimică, și biologică al acestora este redus sub limita tolerată de receptor (rețeaua de canalizare, ape curgătoare ect. ) . Natura dispune de mecanisme proprii de epurare, aceasta însă nu poate epura debitele mari de ape uzate deversate de industrie și zonele populate.

Autoepurarea este un proces natural complex de natură fizico-chimică, biologică și bacteriologică prin care impurificarea unei ape curgătoare sau stătătoare se reduce treptat pe măsură ce apa se îndepărtează de sursa de impurificare .

Rezultatul poluări cu apă uzată este imediat vizibil: râuri și lacuri în care mor peștii, miros urât și devin focare de infecții.

Pornind de la definiția apelor reziduale ca fiind acele ape care prin folosire și-au modificat proprietățile inițiale , rezultă că orice reintroducere a unor asemenea ape în circuitul apelor naturale conduce la impurificarea acestora . Agenții impurificatori sau poluanți sunt reprezentați de un amestec complex de materii minerale și organice dizolvate sau în suspensie , de forme de energie (căldură , radioactivitate ) și de organisme vii , microorganisme banale sau patogene .

Apele reziduale din industria alimentară constau din ape de transport si spălare a materiei prime , ape tehnologice , ape de condens sau de răcire , apele de la spălare și dezinfecția sălilor de fabricație , a utilajelor și ambalajelor , apele de la instalațiile sanitare. Ele conțin cantități importante de reziduri solide , compuse din resturi de materie primă , produse finite rebutate , resturi neutilizabile de produse ect . Datorită varietății provenienței și compoziția apelor reziduale se caracterizează printr-o mare fluctuație a proprietăților fizico-chimice și microbiologice .

Principalul efect asupra apelor receptoare constă în impurificarea cu materie organică degradabilă care implică reducerea conținutului oxigenului dizolvat din apă . Ca urmare , îmbogățirea apei cu materii nutritivă introduse sub formă minerală sau ca rezultat al mineralizării materiilor organice , determină o formă indirectă de poluare - eutrofizarea. Acesta se manifestă printr-o producție crescută de alge și de alte plante acvantice, cu influență nefastă asupra celorlalte viețuitoare și deteriorarea generală a calității apei.

Bibliografie

1. „ Seafood Processing Wastewater Treatment” articol

2. Environment Canada. Canadian Biodiversity Strategy: Canadian response to the Convention on Biological Diversity, Report of the Federal Provincial Territorial Biodiversity Working Group; Environmant Canada: Ottawa, 1994.

3. Carawan, R.E.; Chambers, J.V.; Zall, R.R. Seafood Water and Wastewater Management, 1979. The North Carolina, Agricultural Extension Service. U.S.A.

4. Gonzalez, J.F.; Civit, E.M.; Lupin, H.M. Composition of fish filleting wastewater. Environ. Technol. Lett. 1983, 7, 269 - 272.

5. Gonzalez, J.F. Wastewater Treatment in the Fishery Industry, FAO fisheries Technical Paper, 1996; 355.

6. Alexandre, O.; Grand d’Esnon, A. Le cout des services d’assinissement ruraux. Evaluation des couts d’investissement et d’exploitation. TSM, 7/8, 1998; 19 - 31. (In French.)

7. Metcalf and Eddy, Inc. Wastewater Engineering: Treatment, Disposal, Reuse. McGraw-Hill Book

Co.: New York, 1979.

7. Eckenfelder, W.W. Principles of Water Quality Management; CBI Publishing Co.: Boston, 1980

8. Sikorski, Z. Seafood Resources: Nutritional Composition and Preservation; CRC Press, Inc.: Boca Raton, FL, 1990.

9. Metcalf and Eddy, Inc. Wastewater Engineering: Treatment and Disposal, 3rd ed.; revised by

Tchobanoglous, G., Burton, F.; McGraw-Hill, Inc.: New York, 1991.

10. Rich, L.G. Low Maintenance, Mechanically Simple Wastewater Treatment Systems; McGraw-Hill Book Co.: New York, 1980.

11. Hansen, S.P.; Culp, G.L. Applying shallow depth sedimentation theory. J. Am. Water Works Assoc. 1967, 59; 1134 - 1148.

12. Illet, K.J. Dissolved air flotation and hydrocyclones for wastewater treatment and by-product recovery in the food process industries. Water Services 1980, 84; 26 - 27.

13. Ertz, D.B.; Atwell, J.S.; Forsht, E.H. Dissolved air flotation treatment of seafood processing wastes - an assessment. In Proceedings of the Eighth National Symposium on Food Processing Wastes, EPA-600/Z-77-184, August 1977; p. 98.

14. Anon. Environmental Assessment and Management of the Fish Processing Industry, Sectoral studies series No. 28; UNIDO: Vienna, Austria, 1986.

15. Henry, J.G.; Heinke, G.W. Environmental Science and Engineering, 2nd Ed.; Prentice-Hall, Inc.: Upper Saddle River, NJ, 1996; 445 - 447.

16. Tokus, R.Y. Biodegradation and removal of phenols in rotating biological contactors. Water Sci. Technol. 1989, 21, 1751.

17. Gujer, W.; Boller, M. A mathematical model for rotating biological contactors. Water Sci. Technol. 1990, 22, 53 - 73.

18. Ahn, K.H.; Chang, J.S. Performance evaluation of compact RBC-settling tank system. Water Sci. Technol. 1991, 23, 1467 - 1476.

19. WRF (World Resource Foundation). Preserving Resources Through Integrated Sustainable Management of Waste; WRF, 1997.

20. Balslev-Olesen, P.; Lyngaard, A.; Neckelsen, C. Pilot-scale experiments on anaerobic treatment of wastewater from a fish processing plant. Water Sci. Technol. 1990, 22, 463 - 474.

21. Mendez, R.; Omil, F.; Soto, M.; Lema, J.M. Pilot plant studies on the anaerobic treatment of different wastewaters from a fish canning factory. Water Sci. Technol. 1992, 25, 37 - 44.

22. Johnson, R.A.; Gallager, S.M. Use of coagulants to treat seafood processing wastewaters. J. Water Pollut. Control Feder. 1984, 56, 970 - 976.

23. Nishide, E. Coagulation of fishery wastewater with inorganic coagulants. Bull. College of Agriculture and Veterinary Medicine: Nihon University, Japan, 1976, 33, 468 - 475.

24. Nishide, E. Coagulation of fishery wastewater with inorganic coagulants. Bull. College of Agriculture and Veterinary Medicine: Nihon University, Japan, 1977, 34, 291 - 294.

25. Ziminska, H. Protein recovery from fish wastewaters. In Proceedings of the Fifth International Symposium on Agricultural Wastes, American Society of Agriculture Engineering: St. Joseph, MI, 1985; 379.

26. Hood, L.F.; Zall, R.R. Recovery, utilization and treatment of seafood processing wastes. In Advances in Fish Science and Technology. Conell, J.J., Ed.; Fishing News Books, Ltd.: Surrey, England, 1980.

27. Beck, E.C.; Giannini, A.P.; Ramirez, E.R. Electrocoagulation clarifiers food wastewater. Food Technol. 1974, 28 (2), 18 - 22.

28. Paller, M.H.; Lewis, W.M.; Heidinger, R.C.; Wawronowicz, J.L. Effects of ammonia and chlorine on fish in streams receiving secondary discharges. J. Water Pollut. Control Feder. 1983, 55, 1087 - 1097.

29. Ismond, A. End of pipe treatment options. Presented at Wastewater Technology Conference and Exhibition, Vancouver, BC, 1994.

30. Park, E.; Enander, R.; Barnett, S.M.; Lee, C. Pollution prevention and biochemical oxygen demand reduction in a squid processing facility. J. of Cleaner Production 2000, 9 (200) 341- 349.

31. Monroe, D.W.; Key, W.P. The feasibility of ozone for purification of hatchery waters. Ozone Sci. Engng. 1980, 2, 203 - 224.

32. Rosenthal, H.; Kruner, G. Efficiency of an improved ozonation unit applied to fish culture situations. Ozone, Sci. Eng. 1985, 7, 179 - 190.

33. Stover, E.L.; Jover, R.N. High level ozone disinfection of wastewater for shellfish discharges. Ozone Sci. Eng. 1980, 1, 335 - 346.

34. Whiteman, C.T.; Mehan, G.T.; Grubbs, G.H. et al. Development Document for Proposed Effluent Limitations Guidelines and Standard for the Concentrated Aquatic Production Industry Point Source Category, USEPA 2002; Chapter 7.

35. UNEP. 1998.

36. McGhee, T.J.; Mojgani, P.; Viicidomina, F. Use of EPA’s CAPDET program for evaluation of wastewater treatment alternatives. J. Water Pollut. Control Fed. 1983, 55 (1), 35 - 43.

37. Spearing, B.W. Sewage treatment optimization model - STOM - the sewage works in a personal computer. Proc. Instn. Civ. Engrs. Part 1 1987, 82, 1145 - 1164.

38. Vanrolleghem, P.A.; Jeppsson, U.; Cartensen, J.; Carlsson, B.; Olsson, G. Integration of wastewater treatment plant design and operation — a systematic approach using cost functions. Water Sci. Technol. 1996, 34 (3- 4), 159 - 171.

39. Ekster, A. Automatic waste

Preview document

Epurarea apelor - Pagina 1
Epurarea apelor - Pagina 2
Epurarea apelor - Pagina 3
Epurarea apelor - Pagina 4
Epurarea apelor - Pagina 5
Epurarea apelor - Pagina 6
Epurarea apelor - Pagina 7
Epurarea apelor - Pagina 8
Epurarea apelor - Pagina 9
Epurarea apelor - Pagina 10
Epurarea apelor - Pagina 11
Epurarea apelor - Pagina 12
Epurarea apelor - Pagina 13
Epurarea apelor - Pagina 14
Epurarea apelor - Pagina 15
Epurarea apelor - Pagina 16
Epurarea apelor - Pagina 17
Epurarea apelor - Pagina 18
Epurarea apelor - Pagina 19
Epurarea apelor - Pagina 20
Epurarea apelor - Pagina 21
Epurarea apelor - Pagina 22
Epurarea apelor - Pagina 23
Epurarea apelor - Pagina 24
Epurarea apelor - Pagina 25
Epurarea apelor - Pagina 26
Epurarea apelor - Pagina 27
Epurarea apelor - Pagina 28
Epurarea apelor - Pagina 29
Epurarea apelor - Pagina 30
Epurarea apelor - Pagina 31
Epurarea apelor - Pagina 32
Epurarea apelor - Pagina 33
Epurarea apelor - Pagina 34

Conținut arhivă zip

  • Epurarea apelor.docx

Alții au mai descărcat și

Poluarea

POLUAREA Se vorbeste despre poluarea atmosferica atunci cand una sau mai multe substante sau amestecuri de substante poluante sunt prezente in...

Epurarea Apelor

ARGUMENT Calitatea apelor este cel mai mult afectată de deversarea de către om de ape uzate. Prin urmare, principala măsură practică de protecţie...

Epurarea Biologică

Introducere Metoda cea mai eficientă şi mai ieftină de eliminare a substanţelor organice din apele uzate este utilizarea procesului de epurare...

Poluarea si Poluantii Mediului

I. FORMELE POLUARII Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieţii sau...

Surse Procese și Produse de Poluare a Solului

Definirea poluării solurilor.Tipuri de poluare Solul,habitat al ecosistemelor terestre asigură intr-o măsură considerabilă elementele de hrană nu...

Poluarea Apelor cu Detergenti

ARGUMENT Numim planeta noastră PĂMÂNT, şi tot aşa numim şi suprafeţele de uscat, ca si cum ele ar fi predominante. În realitate pe Terra mările şi...

Dezvoltarea metodelor de eliminare a deșeurilor industriale utilizând abordarea evaluării ciclului de viață

ABSTRACT S-au analizat două metode pentru eliminarea deșeurilor industriale a uleiurilor lubrifiante uzate și a deșeurilor sulfuroase ce au un...

Braila

Nefiind asa cum pare la prima vedere un oras de margine, vocatia esentiala a Brailei este aceea de a comunica cu lumea. "Dar al Dunarii”. Asa cum...

Ai nevoie de altceva?