Evaluarea ciclului de viață al cimentului la SC Carpatcement Holding SA Bicaz

Introducere

Cimentul este un material de construcţie sub formă de pulbere fină, obţinut prin prelucrarea materiei prime şi care, în contact cu apa, face priză şi se întăreşte. Dupa intarire, isi mentine rezistenta si stabilitatea, chiar si sub apa.

Istoric

Prima forma de ciment a fost descoperita de catre romani. Acestia, înlocuind calcarul cu marne şi marnocalcare în cuptoarele de obţinere a varului şi crescând temperatura de ardere, au obţinut un material care, fin măcinat şi amestecat cu cenuşă vulcanică, este considerat primul ciment din istorie („caementum”). Amestecul s-a numit şi ciment puzzolanic după numele localităţii Pouzzolli de lângă Vezuviu, de unde s-a exploatat prima dată cenuşa vulcanică.

Procedeul de obtinere a cimentului

Productia cimentului incepe in cariera de calcar, cu excavarea pietrei de calcar si a argilei. Apoi, acestea sunt sfaramate in bucati de marimea unei monede. Aceste materii prime, impreuna cu un material care are aport de fier, sunt omogenizate intr-o pudra, numita ”faina bruta”. Faina bruta este incalzita la o temperatura de 1.450 ˚C. Temperatura inalta transforma faina intr-un material nou, numit clincher. Clincherul este racit brusc, fiind apoi macinat impreuna cu gipsul intr-o pulbere fina. Acesta este cimentul Portland. Pentru obtinerea diferitelor tipuri de ciment se adauga zgura si / sau cenusa de termocentrala (material ce rezulta din arderea carbunelui sau a altor materiale de provenienta minerala).

Importanta productiei de ciment

. Industria cimentului joaca un rol major in societate. La nivel mondial, aceasta industrie produce anual 1.5 miliarde de tone de ciment. Prin amestecul cimentului cu nisip, pietris, alti aditivi si apa obtinem beton – cel mai folosit material de constructii din lume, dupa apa. Cimentul este utilizat, impreuna cu agregate (nisip, pietris), apa si aditivi, la realizarea betoanelor, mortarelor si a altor materiale de constructii.

I. Definirea scopului si domeniului de aplicare a Evaluarii Ciclului de Viata al cimentului

1. Definirea scopului studiului de Evaluare a Ciclului de Viata

Scopul studiului este reprezentat de: evaluarea impactului asupra mediului a fabricarii cimentului

2. Domeniul de aplicare se refera la informarea publicului de impactul generat de fabricarea cimentului

3. Limitele sistemului:

- limite geografice: SC. CARPATCEMENT HOLDING SA are sediul in comuna Tasca, Bicaz, judetul Neamt.

Coordonatele: X = Nord 46055`, altitudine 500m.

Y = Est 26055`

Ape

Reteaua hidrografica care dreneaza comuna Tasca este reprezentata in principal de raul Bicaz, care izvoraste din muntii Hasmas Pasul Pangarati 1256 m trece prin statiunea balneara Lacul Rosu. In afara acestui rau versantii muntilor de pe cuprinsul comunei sunt brazdati de numeroase cursuri mici de apa cu caracter permanent.

Apa potabila este asigurata din put forat cu H= 5,8m, Dn= 4, in incinta fabricii si din captare izvor Sugau prin intermediul unui bazin de captare a apei cu V= 4 mc.

Apa tehnologica este captata din put forat Hm=286, malul drept r. Bicaz si suprafata r. Bicaz, hm 120 m, mal drept.

Volume si debite de apa autorizate:

a) Fabrica de ciment

Q zi max = 38,7l/s;

V zi max= 3350 mc;

Volum anual max.= 1220 mii mc.

b) sediu administativ cariera de calcar Bicaz Chei:

Q zi max = 0,12 l/s;

V zi max = 11 mc/zi;

V anual max = 4, 01 mii mc.

Rezerva intangibila de incendiu este de 815 mc asigurata in castelul de VO de 2000 mc.

Evacuarea apelor uzate

Categoria apei Receptori autorizati Volum total evacuat Q orar max.

(mc/h)

Zilnic (mc) Anual

mii mc

maxim mediu mini

1.Menajere, tehnologice, pluviale, f-ca Tasca.

2.Ape tehnologice sediu administrativ cariera de calcar Bicaz-Chei

r. Bicaz

r. Bicaz 1490

10,0 1391

9,0 -

- 507,8

2,392 83,7

1,5

Solurile

Pe teritoriul comunei Taşca predomină solurile brune acide, urmate în zonele mai înalte de soluri brune podzolice, feriiluvionale. Solurile brune acide ocupă arcade mari în etajul pădurilor de amestec. Pe suprafeţe reduse acoperite de formaţiuni vegetale erbacee de fâneţe şi păşuni, evoluţia procesului de solificare s-a făcut pe direcţia înţelenirii slab acide.