Evaluarea Impactului Ecologic la CET Bacau

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Evaluarea Impactului Ecologic la CET Bacau.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 112 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

1. MEDIUL ŞI EFECTUL DE SERĂ
1.1. PRINCIPIILE PROTECŢIEI MEDIULUI pag.4
1.2. STRATEGII ALE PROTECŢIEI MEDIULUI pag.9
1.2.1. Strategia Naţională privind Protecţia Atmosferei pag.9
1.2.2. Obiectivele strategiei privind Protecţia Atmosferei pag.10
1.3. PLANUL NAŢIONAL AL EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ pag.12
1.4. G.E.S. PROTOCOLUL DE LA KYOTO pag.13
1.5. SCHIMBĂRILE CLIMATICE pag.18
1.5.1.Strategia Naţională privind Schimbările climatice 2005-2007 pag.18
1.6. INFLUENŢA ASUPRA SĂNĂTĂŢII pag.22
2. ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND PROTECŢIA ATMOSFEREI
2.1. LEGISLAŢIE CARE REGLEMENTEAZĂ ACTIVITATEA INSTALAŢIILOR MARI DE ARDERE pag.29
2.2. PREVEDERI LEGISLATIVE CARE STAU LA BAZA ELABORĂRII PROGRAMULUI NAŢIONAL DE REDUCERE
A EMISIILOR DE GES LA INSTALAŢIILE MARI DE ARDERE pag.32
2.2.1. Instalaţii mari de ardere incluse în Programul Naţional pag.33
2.2.2. Tipuri de combustibili pag.34
2.2.3. Niveluri de emisie totale anuale pag.35
2.2.4. Îndeplinirea obiectivelor Programului Naţional
de Reduceri a emisiilor pag.35
2.2.4.1. Etapele de conformare pag.35
2.2.4.2. Emisii ţintă de dioxid de sulf (SO2),
oxizi de azot (NOx),dioxid de carbon(CO2) pag.36
2.2.4.3. Măsuri de realizare a obiectivelor pag.38
2.3. STRATEGIA NAŢIONALĂ PRIVIND
PROTECŢIA ATMOSFEREI pag.38
3. IMPACTUL NOXELOR ŞI A GES ASUPRA ATMOSFEREI
3.1. Surse de poluare şi controlul lor pag.41
3.2. Evaluarea calităţii aerului pag.44
3.3. Ploile acide pag.47
3.3.1. Acidifierea. Emisiile de gaze cu efect acidifiant pag.48
4. PREZENTAREA SOCIETĂŢII S.C. MONDOCHIM SRL
4.1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITĂŢII pag.52
4.2. CATEGORIA DE ACTIVITATE pag.53
4.2.1. Categoria de activitate pag.53
4.2.2. Capacităti maxime de producţie, autorizate pag.53
4.2.3. Regim de lucru pag.54
4.3. MATERII PRIME, MATERIALE AUXILIARE pag.54
4.3.1. Tipuri de materii prime şi materiale auxiliare utilizate în procesele de producţie şi în instalaţiile auxiliare pag.54
4.3.2. Substanţe chimice periculoase pag.62
4.4. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA ENERGIEI pag.64
4.4.1. Centrala termo-electrică pag.63
4.4.2. Energie electrică pag.64
4.4.3. Gaze naturale pag.64
4.5. PRODUSE FINITE pag.65
4.6. INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN AER pag.67
4.7. EMISII pag.68
4.8. MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII pag.71
4.9. ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR AUTOMONITORIZĂRII pag.76
5. MONITORIZAREA DISCONTINUĂ A EMISIILOR DE NOx, SO2, CO2 ŞI NH3
5.1. CERINŢE GENERALE PRIVIND MONITORIZAREA
DISCONTINUĂ A INSTALAŢIILOR MARI DE ARDERE pag.78
5.2. PLANIFICAREA MĂSURĂTORILOR pag.79
5.3. EFECTUAREA MĂSURĂTORILOR pag.80
5.3.1. Amplasarea punctelor de măsurare pag.80
5.3.2. Prelevarea izocinetică pag.82
5.3.3. Parametrii auxiliari pag.83
5.4. DURATA ŞI FRECVENŢA MĂSURĂTORILOR pag.84
5.5. PROCEDEU DE MĂSURARE DISCONTINUĂ A EMISIILOR pag.84
5.6. EVALUAREA ŞI RAPORTAREA REZULTATELOR pag.85
5.7. METODE DE MĂSURARE A PARAMETRILOR AUXILIARI pag.86
5.7.1. Determinarea conţinutului în oxigen al gazelor reziduale pag.86
5.7.2. Determinarea vitezei şi a debitului fluxului de gaze pag.86
5.7.3. Determinarea temperaturii gazelor reziduale pag.86
5.7.4. Determinarea umidităţii gazelor reziduale pag.87
5.8. ASIGURAREA CALITĂŢII pag.87
5.8.1. Cerinţe generale pag.87
5.8.2. Cerinţe minime de asigurare a calităţii în domeniul
monitorizării discontinue pag.88
5.8.3. Calibrarea şi validarea sistemelor de măsurare automate
după instalarea şi punerea în funcţiune a acestora pag.88
5.8.4. Metode de referinţă pe tipuri de poluanţi pag.89
6. RAPORT DE MĂSURARE A EMISIILOR PROVENITE
DE LA INSTALAŢIA MARE DE ARDERE ŞI DE LA INSTALAŢIA
DE AMONIAC APARŢINÂND S.C. MONDOCHIM SRL BACĂU
SEMESTRUL II 2007 pag.90
Bibliografie pag.108
Glosar de termeni pag. 111

Extras din document

1. MEDIUL ŞI EFECTUL DE SERĂ

PRINCIPIILE PROTECŢIEI MEDIULUI

Reglementarea protecţiei mediului, este un obiectiv de interes public major, pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă a societăţii.

Protecţia mediului nu trebuie să constituie o piedică a dezvoltării economice. Realizarea unei dezvoltări economice care are la bază protecţia mediului, prin evaluarea gradului de suportabilitate a mediului, asigură o mai mare siguranţă în funcţionare şi un mediu sănătos atât pentru actuala generaţie cât şi pentru cele viitoare.

Pentru a putea înţelege prevederile legilor din acest domeniu este necesar să plecăm de la unele definiţii.

MEDIU - „Ansamblu de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul şi subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului".

Important de reţinut este faptul că din mediu fac parte şi valorile materiale, cele spirituale, sănătatea omului, precum şi calitatea vieţii.

La baza protecţiei mediului în România stau următoarele nouă principii şi elemente strategice, precizând şi modalităţile de implementare ale acestora:

a) principiul integrării politicii de mediu în celelalte politici sectoriale - presupune ca obligativitate a tuturor celor care întocmesc strategii şi politicii sectoriale să le integreze în politicile şi strategiile de mediu.

b) principiul precauţiei în luarea deciziei - care are ca modalităţi de implementare: adoptarea politicilor de mediu, armonizate cu programele de dezvoltare; efectuarea evaluării de mediu înaintea aprobării planurilor şi programelor care pot avea efect semnificativ asupra mediului şi evaluarea impactului asupra mediului în faza iniţială a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului este un proces menit să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de fiecare caz, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului.

c) principiul acţiunii preventive - modalităţile de implementare sunt: efectuarea evaluării de mediu înaintea aprobării planurilor şi programelor care pot avea efect semnificativ asupra mediului; recunoaşterea produselor cu impact redus asupra mediului, prin acordarea etichetei ecologice; menţinerea şi ameliorarea calităţii mediului; crearea sistemului naţional de monitorizare integrată a calităţii mediului.

O posibilitate de mediu poate fi reducerea consumului de energiei, prin valorificarea superioară a resurselor şi deci reducerea costurilor de producţie. Înglobarea a cât mai mult din cantitatea de energie (materii prime, energie electrică şi/sau termică, energie umană şi alte forme) în produsul finit asigură condiţia esenţială a reducerii poluării. Reducerea cantităţilor de energie pierdută înseamnă reducerea cantităţilor de deşeuri produse, implicit valorificarea superioară a acesteia şi recapitalizarea societăţii.

d) principiul reţinerii poluanţilor la sursă - acest principiu cere ca acţiunile ce se întreprind pentru reducerea poluării să aibă ca ţel acţiunea asupra cauzelor şi nu a efectelor. Acţiunea la sursa de poluare are şi mai multe metode de rezolvare, metode ce aduc şi beneficii economice prin valorificarea superioară a resurselor. Modalităţile de implementare pot fi: rezolvarea, pe niveluri de competenţă, a problemelor de mediu, în funcţie de amploarea acestora; introducerea şi utilizarea pârghiilor şi instrumentelor economice stimulative sau coercitive; stabilirea şi urmărirea realizării programelor pentru conformare, reabilitarea zonelor afectate de poluare; încurajarea implementării sistemelor de management şi audit de mediu; înlăturarea cu prioritate a poluanţilor care periclitează nemijlocit şi grav sănătatea oamenilor.

e) principiul „poluatorul plăteşte" - modalităţi de implementare prin: introducerea pârghiilor economice coercitive; obligativitatea despăgubirii celor afectaţi de poluare; refacerii zonelor deteriorate; introducerea de tehnologii curate; stabilirea şi urmărirea realizării programelor pentru conformare; reabilitarea zonelor afectate de poluare; promovarea cercetării fundamentale şi aplicative în domeniul protecţiei mediului.

Ca exemplu poate fi luat contribuţia agenţilor economici la Fondul pentru mediu, astfel:

- taxele pentru emisiile de noxe în atmosferă, încasate de la operatori economici; Pulberi 0,02 lei (RON)/kg, Oxizi de azot 0,04 lei (RON)/kg, Oxizi de sulf 0,04 lei (RON)/kg, Poluanţi organici persistenţi 20 iei (RON)/kg, Metale grele: - plumb 12 lei (RON)/kg, cadmiu 16 lei (RON)/kg, - mercur 20 lei (RON)/kg;

Fisiere in arhiva (1):

  • Evaluarea Impactului Ecologic la CET Bacau.doc