Evaluarea Riscului de Mediu în Cadrul Depoului CFR - Jibou

1.INTRODUCERE

Pentru a păstra un echilibru între mediul natural, resursele acestuia şi om, este necesară o

planificare strategică a dezvoltării, astfel încât să existe, în permanenţă, un raport stabil între

habitatul natural şi populaţia umană. Necesitatea susţinerii simultane a dezvoltării economice

concomitent cu dezvoltarea mediului natural, impune o evaluare a impactului asupra mediului în

fazele incipiente ale planurilor şi programelor, în scopul susţinerii dezvoltării durabile, conform

HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi

programe. Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie şi evaluează, în mod

corespunzător şi pentru fiecare caz, efectele directe şi indirecte ale proiectului asupra următorilor

factori: fiinţe umane, faună şi floră, sol, apă, aer, climă şi peisaj, bunuri materiale şi patrimoniu

cultural, precum şi interacţiunea dintre factorii menţionaţi.

Ceea ce doresc să menţionez în lucrarea de faţă este modul de gestionare a deşeurilor în

cadrul Depoului CFR Jibou, şi impactul pe care îl exercită activitatea desfăşurată în cadrul

instituţiei asupra mediului.

2.DATE GENERALE DESPRE AMPLASAMENT

Oraşul Jibou face parte din categoria celor mai tinere centre urbane ale ţării, fiind aşezat în partea de nord-est a judeţului Sălaj, pe malul stâng al Someşului, la confluenţa acestuia cu Agrijul. Acesta se găseşte la o distanţă de 25 km nord-est de municipiu Zalău, reşedinţă administrativă a judeţului Sălaj, de care este legat prin drumul naţional 1H şi drumul judeţean 108 A, precum şi de calea ferată. Această poziţie geografică, favorizată de intersecţia unor importante căi ferate şi rutiere, a contribuit şi contribuie şi astăzi la dezvoltarea sa pe multiple planuri: economic, social, comercial, administrativ, cultural etc.

Căile rutiere din judeţ au o lungime de aproximativ 1600 km din care 276,690 km drumuri naţionale, 627,974 km drum judeţean, 675,850 km drum comunal. Lungimea căilor ferate de pe teritoriul judeţului este de circa 200 de km.(Abrudan I.,Daroczi I.,2007).

Inaugurarea căii ferate Dej-Jibou-Zalău în anul 1890, iar peste câţiva ani spre Baia-Mare, şi deschiderea Depoului de locomotive a făcut ca Jiboul să devină un important centru feroviar. Prin dezvoltarea ramurilor industriale şi construirea căii ferate a crescut numărul salariaţilor şi al muncitorilor.(T.Morariu,V. Sorocovschi,1972).

Depoul de locomotive este amplasat în partea de sud-est a oraşului Jibou, strada Amurg , numărul 1. În Vest este mărginit de Dealul Ciglentir şi Remat , în Nord de strada Traian, în Est de strada 22 Decembrie, iar în Sud de Gara Jibou.

Terenul pe care este situat obiectivul este plat, cu o uşoară pantă orientată spre sensul de curgere al râului Someş. Accesul în depoul de locomotive se realizează pe calea ferată Dej-Baia Mare şi pe drumul judeţean Zalău – Jibou.

Pe o rază de 500 m faţă de obiectiv nu există arii protejate sau monumente ale naturii. La o distanţă de circa 50 m faţă de perimetrul depoului sunt amplasate case de locuit şi obiective industriale dar nu sunt amplasate în apropiere obiective de interes public (şcoli, spitale, clădiri administrative) care să fie afectate de funcţionarea obiectivului.

Pânza de apă freatică, în zona depoului CFR-Jibou se află la adâncimea de 2- 3 m. Este alimentată de apa din precipitaţii, pârâul Valea Sărată şi scurgerile sezoniere de pe terasa dealului Ciglentir.

În apropierea depoului de locomotive Jibou curge pârâul Valea Sărată, cu regim de curgere permanent şi debitul mediu multianual de 850 l/s. Valea Sărată are un regim de curgere

EVALUAREA RISCULUI DE MEDIU ÎN CADRUL DEPOULUI CFR-JIBOU

Page 4 of 34

regularizat, prin realizarea barajului de retenţie de la Cuceu, cu rolul de atenuare a undei de viitură în cazul producerii inundaţiilor.

La distanţa de 2,2 km faţă de obiectiv, curge râul Someş care în reţeaua hidrografică a judeţului ocupă locul principal,străbate Jiboul pe partea vestică, având un debit de aproximativ 75 m3/s şi creşte foarte puţin, datorită aportului aproape nesemnificativ al afluenţilor săi.(Abrudan I.,Daroczi I.,2007).

În condiţii normale de funcţionare, obiectivul nu afectează calitatea acestor ape, deoarece este racordat le reţeaua de canalizare urbană.

Din punct de vedere morfologic obiectivul este amplasat în lunca Văii Sărate, pe un teren plan unde predomină tipurile de soluri aluvionare şi argilo-pluviale.