Folosirea Rumegusului in Centrale Termice

Proiect
9/10 (5 voturi)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 92 în total
Cuvinte : 16861
Mărime: 2.48MB (arhivat)
Cost: 13 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Eugen Beldeanu
UNIVERSITATEA TANSILVANIA BRASOV Facultatea de Silvicultura si Exploatari Forestiere Proiect de diploma

Cuprins

Cap.1 Cadrul natural al Ocolului Silvic Galu 5

1.1 Localizarea geografica 5

1.2 Conditii geologice 6

1.3 Conditii geomorfologice 6

1.4 Conditii climatice 7

1.5 Hidrologie si hidrogragrafie 8

1.6 Soluri si tipuri de statiuni 9

1.7 Caracterizarea vegetatiei 9

Cap.2 Studiul productiei de lemn si principalele lucrari privind

valorificarea masei lemnoase 12

2.1 Productia de masa lemnoasa planificata a se ex-

ploata în anul 2002 si caracteristicile acesteia 12

2.2 Lucrari principale privind valorificarea masei

Lemnoase 12

2.3 Caracteristicile lemnului exploatat 14

2.3.1 Caracteristicile generale ale

lemnului principalelor specii fo-

restiere din Ocolul Silvic Galu 14

2.3.2 Pricipalele sortimente produ-

se, caracteristicile acestora, masu-

rarea si marcarea lemnului 14

2.4 Analiza principalelor defecte ale lemnului întâl-

nite în Ocolul Silvic Galu 24

Cap.3 Studiul potentialului productiv al produselor accesorii 28

3.1 Productia de fructe de padure 28

3.2 Productia de ciuperci comestibile 28

3.3 Materii prime pentru tananti, lacuri, uleiuri si

coloranti 29

3.4 Plante medicinale 29

3.5 Alte produse accesorii 29

Cap.4 Situatia generala a rumegusului la nivelul Ocolului

Silvic Galu 32

4.1 Date generale. Definitia rumegusului. Surse

de rumegus 32

4.2 Prezentarea resurselor de rumegus la nive-

lul Ocolului Silvic Galu 32

4.3 Impactul prezentei rumegusului asupra fac-

torilor de mediu 40

4.4 Posibilitati de valorificare a rumegusului 40

Cap.5 Brichetarea – o solutie de îmbunatatire a posibili-

tatilor de valorificare a rumegusului destinat pro-

ducerii de energie termica 42

5.1 Obiectul activitatii 42

5.2 Conditii tehnice privind calitatea rume-

gusului 42

5.3 Posibilitati de utilizare a rumegusului

pentru producerea de energie termica 42

5.4 Prezentarea procesului de producere a peletilor 43

5.5 Prezentarea centralelor termice cu peleti 51

5.5.1 Caracteristici tehnice ale centralei 52

5.5.2 Alcatuirea centralelor termice cu

peleti 52

5.5.3 Alcatuirea dispozitivului de ali-

mentare cu peleti 54

5.5.4 Functionarea centralelor termice

cu peleti 62

5.5.5 Calculul dimensional al depozitu-

lui pentru peleti 62

5.5.6 Calculul consumului anual de

peleti 62

5.5.7 Amplasarea centralei termice si

a depozitului pentru peleti 63

5.5.8 Concluzii 64

5.6 Brichetarea rumegusului 65

5.6.1 Fluxul tehnologic 65

5.6.2 Calculul capacitatii de productie

a instalatiei de brichetare 68

5.6.3 Calculul de cost al producerii unei

tone de brichete 69

5.6.4 Avantajele brichetarii rumegusului 69

5.7 Folosirea rumegusului pentru producerea de energie

în centrale termice 71

5.7.1 Studiu de caz 71

5.7.2 Stabilirea amplasamentului 74

5.7.3 Materia prima 74

5.7.4 Reteaua termica 75

5.7.5 Caracteristicile tehnice ale centralei 77

5.7.6 Fluxul tehnologic al centralei 79

5.7.7 Concluzii 82

Cap.6 Valorificarea rumegusului prin compostare 83

6.1 Compostarea rumegusului. Principiul metodei 83

6.2 Tehnologia de producere a compostului de rumegus de

lemn de fag pe platforme instalate pe platforme în pepinie-

rele silvice 86

6.3 Principiul metodei 86

6.4 Materii prime si materiale 87

6.5 Amenajari 89

6.6 Modul de lucru si conditiile de întretinere a procesului

de fermentare 89

6.7 Randamentul si controlul procesului de fermentare 89

6.8 Depozitarea 89

6.9 Concluzii 90

6.10 Utilizarea cojii si a rumegusului ca amendament al solului 91

Piese desenate

1. Harta Ocolului Silvic Galu

2. Repartitia depozitelor de rumegus pe suprafata Ocolului

3. Fluxul tehnologic al instalatiei de brichetare

4. Schema arzatorului de rumegus

5. Schema centralelor termice cu functionare pe baza de peleti

6. Efectele negative ale depozitelor de rumegus

Extras din document

Padurile ocupa atât versantii directi ai Bistritei, între localitatile Calugareni (la sud) si Farcasa (la nord) cât si bazinele afluentilor Bistritei din acea zona : Dreptu, Farcasa, Galu si Largu.

Din punct de vedere geografic, padurile ocupa versantul vestic al Muntilor Stânisoarei si cel estic al Muntelui Grinties.

Ocolul Silvic Galu are sediul în localitatea Galu, comuna Poiana Teiului, fiind subordo-nat Directiei Silvice Neamt.

Vecinatati, limite

Ocolul Silvic Galu este încadrat de urmatoarele vecinatati si limite :

-la nord - Ocolul Silvic Borca, de care este despartit prin culmea Dreptu, culmea Capsa si culmea Gainesti. Deasemenea, la nord întâlnim si limita constituita din Ocolul Sil-vic Pipirig, prin obcina Bivol, obcina Halauca si culmea Petru Voda.

-la est - Ocolul Silvic Pipirig, de care se desparte prin culmea Halauca, obcina Slatior, culmea Bundicului, precum si Ocolul Silvic Ceahlau prin culmea Vârful Mare si culmea Panciu.

-la sud - Ocolul Silvic Bicaz, de care se desparte prin culmea Giurcii, si UP II Ceahlau, de care se desparte prin Piciorul Matului si Lacul Izvorul Muntelui.

-la vest – Ocolul Silvic Borca, de care se desparte prin culmea Dreptului, culmea Busmeiului, culmea Tiflea si culmea Gainesti.

Toate limitele teritoriale sunt evidente, iar acolo unde padurea ajunge la limite, acestea sunt materializate pe arbori cu vopsea rosie prin semnul H.

Administrarea fondului forestier

Pe teritoriul luat în considerare padurile sunt administrate de Ocolul Silvic Galu din ROMSILVA R.A. Piatra Neamt.

Suprafata fondului forestier

Ocolul Silvic Galu se întinde pe 19.168,2 ha. Toata suprafata împadurita este inclusa în grupa I-a functionala.

Modul de distributie a padurilor în cuprinsul Ocolului este relativ uniform, acoperind aproximativ 75% din suprafata totala. Indicele de utilizare a fondului forestier este de 90%.

Padurile ocupa aproape în întregime bazinele pâraielor cu exceptia partii inferioare si a asezarilor omenesti, unde versantii au fost despaduriti, terenurile fiind utilizate ca fânete si pasuni.

Organizarea teritoriului

Constituirea unitatilor de productie : împartirea Ocolului în cele cinci unitati de productie (UP I Dreptu, UP II Farcasa, UP III Galu, UP IV Largu, UP VI Hangu) tine seama de înca-drarea teritoriala a padurii si a trupurilor de padure, având în vedere si omogenitatea conditiilor naturale cu scopul gospodaririi cât mai rationale a padurii.

1.2 Conditii geologice

Substratele litologice ale teritoriului luat în discutie sunt formate din depozite de flis de vârsta cretacica inferioara. Depozitele fac parte din pânza de Ceahlau si sunt de natura mar-no-calcaroasa, cunoscute sub denumirea de strate de Sinaia. Au fost identificate doua ori-zonturi: unul inferior (marno-calcaros), alcatuit dintr-o alternanta de sisturi argiloase, mar-ne, calcare cenusii si negricioase, calcare litografice, gresii calcaroase si conglomerate, si un orizont superior, constituit în cea mai mare parte din sisturi argiloase, gresii calcaroase dure, gresii cu structura convoluta si intercalatii de monocalcare cenusii de tipul acelora din orizontul inferior. Restul teritoriului are depozite formate în Artian si Barremian. S-au identificat doua strate : stratele de Bistra, care ocupa o suprafata destul de mare în zona flisului intern si pastreaza în mod constant aceleasi caracteristici litologice, fiind alcatuite din trei tipuri principale de roci : sisturi argiloase, gresii calcaroase si conglomerate poligene, si stratele de Babsa, reprezentând un flis sistos-gresos tipic dintr-o alternanta restrânsa de sisturi argiloase si gresii calcaroase care domina la partea superioara.

In subsratele litologice mineralele utile sunt reduse, cea mai importanta resursa o consti-tuie piatra de cariera. Analizând în ansamblu caracterul geologic al teritorilui în care predo-mina formatiunile de flis observam un pronuntat grad de vulnerabilitate al stabilitatii tere-nului la influenta factorilor climatici si a vegetatiei forestiere, impunându-se o serie de ma-suri deosebite de conservare a arboretelor din acest Ocol.

1.3 Conditii geomorfologice

Din punct de vedere geografic padurile din Ocolul Silvic Galu sunt situate în zona Car-patilor Orientali, cuprinzând bazinele afluente râului Bistrita în amonte de acumularea “Iz-vorul Muntelui” pâna în localitatea Farcasa. Din punct de vedere fizico-geografic teritoriul Ocolului se încadreaza în provincia Carpatica, tinutul Carpatilor Orientali de Nord. Adân-cimea fragmentarii reliefului depaseste pe alocuri 600 m. Formele de relief dominante sunt versanti puternic înclinati. Relieful se caracterizeaza prin prezenta culmilor alungite domi-nate de vârful Bivolu (1530m), Halauca (1509m), Reazemul Mare (1435m), Tifla (1337m) si vârful Baciu(1384m). Un aspect caracteristic Muntilor Stânisoarei este reprezentat de pantele repezi ale versantilor afluentilor Bistritei pe circa 8-10 km de la varsare. Vaile sunt adânci, înguste, pârâul Farcasa formând chiar un defileu (“Cheile Farcasei).

Unitatea morfologica predominanta este versantul. Celelalte unitati geomorfologice (pla-toul, coama, lunca) ocupa suprafete restrânse. Configuratia terenului este de regula ondula-ta, uneori framântata si chiar accidentata, rareori plana.

Din punct de vedere altitudinal teritoriul se întinde între 513 m si 1762 m in vârful Grin-tiesul Mare în UP I Dreptu. Altitudinea predominanta este între 800 m si 1000 m.

Expozitia generala a terenului este sudica, determinata de orientarea generala a râului Bistrita. Reteaua hidrografica fiind bogata, se întâlnesc expozitii de detaliu, vaile interioare având orientari deosebite.

Panta terenului variaza de la locuri asezate cu înclinari sub 5Ú, pâna la locuri cu pante foarte repezi.

Analizând in ansamblu geomorfologia Ocolului observam ca ea exercita o influienta fa-vorabila asupra factorilor climatici si deci asupra raspândirii si dezvoltarii vegetatiei fores-tiere.

Preview document

Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 1
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 2
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 3
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 4
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 5
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 6
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 7
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 8
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 9
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 10
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 11
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 12
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 13
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 14
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 15
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 16
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 17
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 18
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 19
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 20
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 21
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 22
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 23
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 24
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 25
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 26
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 27
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 28
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 29
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 30
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 31
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 32
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 33
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 34
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 35
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 36
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 37
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 38
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 39
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 40
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 41
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 42
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 43
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 44
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 45
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 46
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 47
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 48
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 49
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 50
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 51
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 52
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 53
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 54
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 55
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 56
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 57
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 58
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 59
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 60
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 61
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 62
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 63
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 64
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 65
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 66
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 67
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 68
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 69
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 70
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 71
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 72
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 73
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 74
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 75
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 76
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 77
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 78
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 79
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 80
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 81
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 82
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 83
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 84
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 85
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 86
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 87
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 88
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 89
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 90
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 91
Folosirea Rumegusului in Centrale Termice - Pagina 92

Conținut arhivă zip

  • Folosirea Rumegusului in Centrale Termice.doc

Alții au mai descărcat și

Poluarea Mediului și Conservarea Naturii

INTRODUCERE Poluarea nu este un fenomen recent şi nici accidental. Începuturile civilizaţiei umane sunt legate de apariţia primelor surse de...

Silvicultura - Stratul Arborilor

STRATUL ARBORILOR Silvicultura este o stiinta complexa ce are ca obiect de studiu padurea si consta în ansamblul de preocupari privind cunoasterea...

Deseuri de Productie

III.4. Deşeuri de productie Conform HG.856/2002 in categoria deseurilor de productie sunt cuprinse urmatoarele tipuri de deseuri: deseuri din...

Pedologie - Note de Curs

Capitolul 1 OBIECTUL ŞI ROLUL PEDOLOGIEI ÎN PRODUCŢIA AGRICOLĂ TUL 1.1. Definiţia şi rolul pedologiei Pedologia este ştiinţa care cercetează...

Braila

Nefiind asa cum pare la prima vedere un oras de margine, vocatia esentiala a Brailei este aceea de a comunica cu lumea. "Dar al Dunarii”. Asa cum...

Suport de Curs - Ecologie

CURS 1 PROBLEMELE ACTUALE ALE OMENIRII (Cursul cuprinde practic o buna parte din problemele ce se vor aborda în cursul semestrului) PROBLEME...

Conservarea Biodiversității

Introducere Ocrotirea naturii nu este o ştiinţă propriu-zisă, independentă (aşa cum consideră unii specialişti care o numesc sozologie sau...

Dendrologie Semestrul 2

LECŢIA 13. FAMILIA MORACEAE Lindl. Familia Moraceae cuprinde arbori şi arbuşti sau plante ierboase din regiunile calde ale emisferei nordice....

Te-ar putea interesa și

Tehnologiile integrate de producere a energiei și a biocombustibililor din biomasă

ADNOTARE În prezenta teză de licenţă a fost analizat şi valorificat potenţialulu de biomasă din zona de nord a RM şi utilizat în cadrul unei...

Poluare și Risc în Bazinul Superior al Soimusului Mic

1.INTRODUCERE Apa reprezintă resursa esenţială de susţinere a vieţii, un indicator al calităţii sau mai bine spus al existenţei vieţii. Cursul...

Planul de dezvoltare regională nord est 2007-2013

1. Prezentarea principalelor caracteristici ale regiunii Regiunea acoperă partea de Nord-Est al ţării şi, conform tradiţiei, este o parte din...

Plan județean pentru gestionarea deșeurilor - Județul Neamț

INTRODUCERE La solicitarea Ministerului Apelor si Protecţiei Mediului, Inspectoratul de Protectie a Mediului (IPM) Piatra Neamt a elaborat Planul...

Managementul Firmei TEKNOLEM

Societatea Comerciala TEKNOLEM S.R.L. este situata intr-o zona de campie, Campia Cermeiului judetul Arad. Sediul central al acesteia este situat...

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului la fabrica de cherestea SC Holzindustrie SA

CAP. 1 Date generale Localizare şi topografie Denumirea proiectului sau profilul de activitate este prelucrarea primară a lemnului. Amplasamentul...

Biomasa

Cap I. Stadiul actual privind realizarea in domeniu. Este foarte bine cunoscuta problema epuizarii combustibilior fosili si necesitatea utilizarii...

Managementul Proiectelor - SC Biohome SRL

A. Informatii despre solicitant A.1 SOLICITANT Numele organizaţiei: S.C. BIOHOME S.R.L. A.2 TIPUL SOLICITANTULUI: - persoane juridice de drept...

Ai nevoie de altceva?