Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 32 în total
Cuvinte : 8011
Mărime: 1.44MB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Emilian Mosnegutu

Extras din document

I. SERVICII PRORII ŞI INSTALAŢII AUXILIARE DIN CENTRALE SI STAŢII ELECTRICE

1.1. Servicii proprii ale centralelor electrice

Centralele electrice moderne sunt mari producătoare de energie electrică, dar în acelaşi timp sunt şi mari consumatoare de energie electrică. În cadrul centralelor termoelectrice, energia electrică se foloseşte pentru antrenarea diferitelor maşini şi mecanisme, fără de care producţia de energie electrică nu este posibilă. Astfel, la centralele termoelectrice energia electrică este folosită pentru: prepararea şi introducerea combustibilului în focarul cazanelor, introducerea aerului în focar şi extragerea gazelor arse din focar, introducerea apei în cazan, menţinerea vacuumului în condensatorul turbinei, alimentarea cu apă a centralei, comanda utilajelor termice, ventilarea încaperilor, iluminat, etc.

La hidrocentrale energia electrică se foloseşte pentru alimentarea instalaţiilor hidrotehnice, comanda instalaţiilor hidrotehnice şi a aparatajului electric, răcirea generatoarelor şi a transformatoarelor, încălzirea utilajelor hidrotehnice pe timp de iarnă, ventilarea clădirii, iluminat, etc.

Consumul propriu de energie electrică al centralelor termoelectrice cu abur este cuprins între 5-10% din producţia totală de energie electrică şi depinde de: felul combustibilului, presiunea iniţială a aburului, tipul turbogeneratoarelor şi puterea lor, modul de antrenare a pompelor de alimentare, etc.

La centralele hidroelectrice consumul de energie al serviciilor proprii este cuprins între 0,2-2% din producţia de energie electrică a centralei.

Pentru antrenarea mecanismelor de servicii proprii se folosesc, de regula, motoare electrice. Pentru antrenarea pompelor de alimentare se folosesc pe lângă motoare electrice si turbine cu abur.

Alimentarea de baza a serviciilor proprii se face de la generatoarele centralei iar rezerva se ia din sistem.

Pentru alimentarea sistemului de servicii proprii se prevăd transformatoare coboratoare, instalaţii de distribuţie şi reţele ample la fel ca pentru intreprinderile industriale de aceeaşi putere şi importanţă.

Spre deosebire de intreprinderile industriale, in centralele electrice se prevad şi surse independente de sistemul energetic pentru alimentarea sistemelor de comandă, a anumitor dispozitive importante şi a iluminatului de siguranţă. Ca surse independente se folosesc: baterii de acumulatoare şi grupuri Diesel cu pornire rapidă, de putere nu prea mare (sub 200 kW).

Elementele care sunt absolut necesare pentru o funcţionare economica şi sigura a centralei şi anume: mecanismele antrenate de motoare electrice şi turbine de abur, receptoarele de energie electrică de toate tipurile, reţelele electrice în cablu, instalaţiile de distribuţie, transformatoarele coboratoare, sursele de energie independente de sistem, precum şi instalaţiile de comanda, reprezinta sistemul de servicii proprii al centralelor electrice.

Funcţionarea normală a centralei este posibilă numai în cazul funcţionării sigure a sistemului de servicii proprii. Perturbarea funcţionării agregatelor de servicii proprii din cauza întreruperii alimentării cu energie electrică duce la oprirea funcţionării agregatelor de bază, iar în anumite cazuri şi a centralei în întregime. Din această cauză cerinţa de bază la care trebuie să raspundă sistemul de servicii proprii este signranţa în funcţionare. La fel de importantă este şi cerinţa de economicitate a sistemului de servicii proprii. Economicitatea trebuie inţeleasă atât ca o reducere a investiţiilor, cât şi ca un consum minim de energie electrică şi termică în sistemul de servicii proprii.

Sunt si centrale termice care functioneaza cu surse externe cum ar fi:

- gaze naturale sau GPL;

- motorina, CLU sau pacura;

- deseuri de lemn, biomasa;

- coji de floarea soarelui;

- carbine.

Tipuri de cazane

-Cazane de abur tip GIAS - cu capacitatea de 0,1÷30 t/h, combustibil gaz/lichid

-Abur saturat la presiune joasa max. 0,5 bar;

-Abur saturat la presiune medie 0,5÷15 bar;

-Abur saturat la presiune inalta > 15 bar;

-Abur supraincalzit 200÷450°C;

- Cazane de apa fierbinte tip GIAF - 70/150°C; 10÷12 bar; capacitate 1.0÷7.0 Gcal/h, combustibil gaz/lichid;

-Cazane de apa calda tip GIAC - 70/115°C ; 4÷6 bar; capacitate 0.2÷7.0 Gcal/h, combustibil gaz/lichid;

-Cazane industriale pe deseuri de lemn si coji de floarea-soarelui 0 ÷ 12 MW;

-Cazane cu fluid diatermic 200/350 °C; 4÷6 bar; capacitate 0.2÷5 Gcal/h;

-Cazane recuperatoare;

-Sisteme de cogenerare;

-Instalatii de automatizare pentru cazane sau centrale termice, conduse pe calculator sau comandate de la distanta.

Preview document

Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 1
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 2
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 3
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 4
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 5
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 6
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 7
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 8
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 9
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 10
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 11
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 12
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 13
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 14
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 15
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 16
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 17
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 18
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 19
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 20
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 21
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 22
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 23
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 24
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 25
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 26
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 27
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 28
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 29
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 30
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 31
Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier - Pagina 32

Conținut arhivă zip

  • Gestionarea Deseurilor la o Centrala Termica de Cartier.doc

Alții au mai descărcat și

Braila

Nefiind asa cum pare la prima vedere un oras de margine, vocatia esentiala a Brailei este aceea de a comunica cu lumea. "Dar al Dunarii”. Asa cum...

Te-ar putea interesa și

Plan județean pentru gestionarea deșeurilor - Județul Neamț

INTRODUCERE La solicitarea Ministerului Apelor si Protecţiei Mediului, Inspectoratul de Protectie a Mediului (IPM) Piatra Neamt a elaborat Planul...

SA se Proiecteze o Linie de Spălare și Sortare Densiometrică a Deșeurilor din Materiale Plastice

Capitolul I Aspecte teoretice 1.1 Definiţia deşeurilor Deşeurile sunt generate în diferite stadii ale activităţii umane şi reprezintă o...

Proiectare Platforma de Precolectare Deseuri Plastice

1 . MEMORIU TEHNIC Proiectul de tehnologii de tratare şi valorificare a deşeurilor are ca temă de proiectare o platforma de precolectare a...

Incinerarea Desurilor Urbane Periculoase

Cap.1 Tema lucrarii Sa se proiecteze o instalatie de incinerare a deseurilor urbane periculoase dintr-un oras cu 900000 de locuitori. Se dau...

Analiza de stare și potențialul de dezvoltare durabilă a orașului Lehliu-Gară

Prezentarea Generala a Comunei /Orasului Localizarea orasului Lehliu Gară Coordonate: 44°26′18″N 26°51′12″E Localitatea a luat finta in jurul...

Venituri si Cheltuieli - Pitesti

I. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILÃ INTRODUCERE Municipiul Piteşti - Repere istorice Municipiul Piteşti, reşedinţa judeţului Argeş este unul...

Ai nevoie de altceva?