Gestionarea Deseurilor Nepericuloase din Municipiul Moinesti

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Gestionarea Deseurilor Nepericuloase din Municipiul Moinesti.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 53 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Conf. Univ. Dr. Ing. Macarescu Bogdan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

INTRODUCERE
CAPITOLUL 1: DEŞEURILE
1.1. Definiţii 8
1.2. Clasificarea deşeurilor 8
1.3. Date generale privind gestionarea deşeurilor 9
1.3.1. Principii şi obiective strategice 10
1.3.2. Instrumente pentru realizarea obiectivelor strategice 11
1.3.3. Factori implicaţi 11
1.4. Situaţia gestionării deşeurilor în Europa şi România 11
1.5. Metode de gestionare a deşeurilor 13
1.6. Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi urbane asupra mediului 15
CAPITOLUL 2 : NOŢIUNI DE LEGISLAŢIE
1. Introducere 18
2. Cadru legislativ 18
2.1. Strategia Protecţiei Mediului 18
2.2. Situaţia existentă în domeniul gestionării deşeurilor 19
CAPITOLUL 3 : SCURTĂ PREZENTARE A MUNICIPIULUI MOINEŞTI 24
CAPITOLUL 4 : SITUAŢIA ACTUALĂ A DEŞEURILOR NEPERICULOSE DIN MUNICIPIUL MOINEŞTI
4.1. Evaluarea cantitativă a deşeurilor urbane în Municipiul Moineşti 27
4.2. Calitatea deşeurilor urbane 28
4.3. Măsuri de implementare – proiecte de finanţare 31
4.4. Regulament de organizare şi funcţionare a serviciului public de salubrizare la nivelul municipului Moineşti. Caietul de sarcini 35
4.4.1 Obiectul caietului de sarcini-cadru 35
4.4.2 Cerinţe organizatorice minimale 36
4.4.3 Conditii de executie pentru Precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor municipale, cu excepţia celor periculoase 37
4.5. Situaţia serviciului public de salubrizare 38
CONCLUZII 53

Extras din document

INTRODUCERE

Dezvoltarea urbanistică şi industrială în ritmuri tot mai înalte şi odată cu aceasta creşterea populaţiei, ridicarea nivelului de civilizaţie şi asigurarea nevoilor de consum din ce în ce mai mari conduc la diminuarea şi epuizarea surselor şi rezervelor naturale de materii prime, materiale şi combustibili, energie, cu consecinţele penuriei pe piaţa mondială.

Pe de altă parte se constată influenţarea negativă a echilibrului ecologic prin care, asigurându-se şi aşa-zisele "deşeuri" ce rezultă din toate activităţile vieţii cotidiene, se accentuează pericolul poluării mediului ambiant.

O gestionare adecvată a deşeurilor solide în zilele noastre, este foarte importantă atât la nivel naţional cât şi internaţional. Sunt generate volume de deşeuri din ce în ce mai mari, iar în ceea ce priveşte practicile tradiţionale de gestionare a deşeurilor se observă o limitare în utilizarea acestora. Pe de o parte se observă o creştere continuă a volumului de deşeuri solide, iar pe de altă parte se înregistrează o scădere a capacităţii de manevrare a acestora.

Cu toate că deşeurile solide menajere constituie doar a parte a deşeurilor solide fatale, viteza cu care acestea sunt generate este în permanenţă creştere.

La modul general, deşeurile sunt un rezultat inevitabil al activităţilor şi evoluţiei umane, iar cauzele principale ale genezei lor sunt:

- biologice -rezultat al ciclurilor vitale în lumea plantelor, animalelor şi a omului;

- chimice -toate reacţiile chimice sunt guvernate de principiul conservării materiei, rezultând în final un produs utilizabil dar şi elemente neutilizabile. Chiar şi energia pierdută prin căldură, vibraţii, zgomote, produce poluare, chiar dacă nu este luată în considerare ca deşeu;

- tehnologice - din procesele de prelucrare şi transformare a materiilor prime şi materialelor;

- economice - toate produsele au o durată fizică limitată;

- comerciale - atractivitatea unor noi produse le elimină pe cele vechi, iar ambalajele joacă uneori un rol hotărâtor în reclamă şi marketing, devenind rapid deşeuri;

- accidentale – în cadrul inevitabilelor disfuncţionalităţi ale sistemelor de producţie şi a riscurilor tehnologice şi naturale majore;

- ecologice - întrucât chiar activităţile de depoluare creează deşeuri.

Dat fiind faptul că în aşezările omeneşti se desfăşoară multiple activităţi, deşeurile sunt de diverse sorginţi:

- menajere propriu -zise din activitatea gospodărească a omului, sau din meseriile pe care le exercită la locuinţa sa, şi care pot fi lichide sau solide;

- stradale urbane, normale sau sălbatice, rezultat al unor deversări sau depozitări necontrolate;

- industriale de orice gen;

- comerciale în special ambalaje mari;

- din administraţie, edituri, ziare, şcoli, etc. în special sub formă de hârtie şi cartoane;

- sanitare, spitaliceşti;

- din construcţii sub formă de moloz şi alte detritusuri minerale;

- speciale, nocive, explozive sau radioactive;

- materiale combustibile: hârtie, cartoane, lemn, mase plastice, cauciuc, textile;

- materiale organice în general fermentabile, resturi alimentare, carne, fructe, legume, lactate, cadavre animale;

- materiale inerte: metale, sticlă, ceramică, deşeuri din construcţii;

- materiale pulverulente, cenuşi , praf industrial, zgură, moloz, azbest. [1]

Termenul de “deşeuri menajere” face referinţă doar la deşeurile provenite din activităţi casnice sau asimilabile cu acestea, colectate în amestec sau selectiv, dar şi cele asimilabile cu acestea (care prezintă compoziţie şi proprietăţi similare) generate în instituţii, industrie, comerţ, sectorul public sau administrativ.

Odată cu evoluţia familiei, a creşterii populaţiei şi a gradului de civilizaţie, resturile rezultate de la menajul propriu-zis, adică de la prepararea hranei, la care se mai adaugă şi o cantitate însemnată de materiale provenite de la ambalarea alimentelor, şi chiar o serie de obiecte de uz casnic sau personal, deteriorate, nu mai sunt nişte gunoaie de aruncat ci o adevărată resursă secundară de materii prime şi materiale refolosibile. Şi din literatura de specialitate curentă, reiese ideea că lada de gunoi constiuie un bogat şi inepuizabil zăcământ.

Deşeul: material sau obiect care prin el însuşi, fără a fi suspus unei transformări, nu mai poate fi utilizat.

După destinaţie, deşeurile constituie două subgrupe: recuperabile şi irecuparabile (care se elimină), iar după origine pot fi grupate, de asemenea, în două subgrupe: rebuturi şi reziduuri.

Rebutul: o maşină, un utilaj sau un produs care nu mai poate fi folosit direct.

Materialele introduse în procesul de fabricaţie echivalează cu: produse+reziduuri+pierderi.

Produsele, la rândul lor, la faza de control tehnic se separă în produse bune pentru folosinţă şi rebuturi care nu mai pot fi folosite direct.

Reziduurile: materii prime, materiale sau produse care sunt respinse în cursul unor procese de fabricaţie sau a unor activităţi umane (menaj, comert etc.).

Deci, în această noţiune, sunt incluse şi rebuturile ca fiind produse respinse. Rezidurile pot fi specifice sau curente:

- Rezidurile specifice sunt cele caracteristice unei anume prelucrări, ca de exemplu: aşchiile de metal şi lichidul de răcire pentru atelierele mecanice, nisipul şi bavurile pentru turnătorii etc.

- Rezidurile curente nu sunt caracteristice în mod net unei producţii. Exemple: hârtiile, ambalajele, cauciucurile, plasticul, sticla şi altele, care se găsesc în mod curent în diferite industrii dar nu sunt specifice cu natura acestoare.

Unele reziduuri “specifice” într-o industrie pot fi “curente”, în altele (de exemplu, sticla este specifică în industria sticlei şi curentă în industia de vagoane).

Rebuturile, care nu mai pot fi refolosite în procesul intern al fabricaţiei din care provin, şi deşeurile irecuperabile, se include tot în reziduurile care se colectază şi urmează diverse căi de valorificare ca materii prime şi materiale refolosibile sau sub o formă de energie, cum ar fi energia termică rezultată prin incinerarea acestora.

Rezultă deci că noţiunea de reziduuri are un înţeles mai larg, cuprinzând toate ramurile industriale, agro-alimentare, comerciale şi alte activităţi publice (menaj, întreţinere şi curăţarea imobileleor, căilor publice etc.). Ca aspect fizic, reziduurile se regăsesc în toate cele trei stari fizice: lichide, solide şi gazoase.

Scopul acestui proiect este optimizarea aspectelor privind gestionarea deşeurilor nepericuloase. Acesta va fi bazat pe reducerea impactului asupra mediului prin colectarea selectivă şi transportul deşeurilor nepericuloase ( reciclabile şi nereciclabile ). Se vor pune în practică tehnologii moderne şi ecologice de colectare, transport şi valorificare a acestora.

Se va urmări:

- punerea în funcţiune şi îmbunătăţirea sistemului de colectare selectivă şi transport a deşeurilor menajere;

- colectarea selectivă şi transportul deşeurilor menajere şi reducerea impactului produs asupra factorilor de mediu;

- colectarea şi valorificarea deşeurilor neatractive economic dar cu impact major asupra mediului: PET-uri, mase plastice.

Aceste lucruri vor fi susţinute prin:

- stabilirea operatorilor de colectare si transport a deşeurilor menajere;

- conştientizarea şi educarea populaţiei privind colectarea selectivă a deşeurilor;

- acordarea de bonificaţii, training;

- achiziţionarea şi dotarea localităţilor cu recipienţi pentru colectarea selectivă;

- asigurarea finanţelor interne şi externe;

- îmbunătăţirea mijloacelor de transport specializate şi utilaje pentru deşeurile menajere;

Necesitatea reciclării tuturor materialelor refolosibile este determinată atât de faptul că orice material pe care-l aruncăm îşi are preţul său, nu numai pentru noi, ci şi pentru generaţiile viitoare, cât şi de conştientizarea faptului că există limite la cât de mult ne poate oferi pământul şi la cât de mult poate absorbi el poluarea.[1]

CAPITOLUL 1

Deşeurile

1.1. DEFINIŢIE

Deşeurile sunt substante, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din activităţile economice, menajere si de consum.

1.2. CLASIFICAREA DEŞEURILOR

Există mai multe tipuri de deşeuri:

-Deşeuri menajere - deseuri provenite din activitatile casnice si de consum;

-Deşuri de producţie - deseuri rezultate în urma unor procese tehnologice;

-Deşeuri periculoase - reprezinta deseurile care sunt periculoase pentru sanatatea populatiei si mediul înconjurator. Din acestea fac parte deseurile toxice si inflamabile, explozive, corozive, infectioase si altele.

-Deşeuri animaliere - sunt cele care se formeaza la cresterea si îngrijirea animalelor.

-Deşeuri de construcţie – sunt cele formate la întreprinderile si organizatiile ce extrag si utilizeaza materiale de constructie.

Deşeurile toxice se clasifica dupa categoria de toxicitate:

-I categorie – extrem de periculoase (deseurile cu continut de plumb si compusii lui, deseuri de cianura, unele chimicalele si pesticidele inutilizabile si interzise etc.);

-II categorie – nocivitate înalta (deseurile cu continut de vanadiu, deseurile petroliere etc.);

-III categorie – nocivitate medie (slamul petrolier, deseurile de la producerea colorantilor, pigmentilor, vopselelor si lacurilor, emulsii si lichide);

-IV categorie – nocivitate redusa (sedimentele decantate rezultate din epurarea chimica sau electrocoagularea, materialele uzate, lampile cu mercur etc.).

Fisiere in arhiva (1):

  • Gestionarea Deseurilor Nepericuloase din Municipiul Moinesti.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE INGINERIE MASTER: MANAGEMENTUL PROTECTIEI MEDIULUI ÎN INDUSTRIE