Gestionarea ecologica a deseurilor periculoase

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Gestionarea ecologica a deseurilor periculoase.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 20 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

1. Istoria deseurilor
2. Deseurile si consumul de materii prime
3. Legislatia privind deseurile periculoase
4. Definire , clasificare, proprietatile ale deseurilor periculoase
5. Studiu de caz
6. Concluzii
7. Bibliografie
8. Anexe

Extras din document

1. Istoria deseurilor

Încă din 1970 s-a conștientizat opinia că deșeurile constituie o problemă și că metodele de tratare prin depozitare sau incinerare nu sunt satisfăcătoare. De asemenea, s-a pus problema reciclării materialelor care intră în componența acestora. La Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare (UNCED) de la Rio de Janeiro din 1992 s-au adoptat politici care au fost introduse pe plan mondial. În Uniunea Europeană preocupările erau mult mai vechi, primele directive ale Comisiei Europene în problema deșeurilor datând din anul 1975. Oamenii sunt obisnuiți să recicleze din cele mai vechi timpuri. Studii arheologice au arătat că, în perioadele când resursele de materii prime se diminuau, gropile de gunoi ale orașelor antice conțineau mai puține deșeuri cu potențial pentru reciclare (unelte, ceramica etc).

În erele preindustriale, deșeurile din prelucrarea bronzului și a altor metale prețioase erau colectate în Europa, și topite pentru refolosire continuă, iar în unele zone praful și cenușa de la focurile de cărbuni sau lemne erau refolosite pentru obținerea materialului de bază în fabricarea cărămizilor. Principalul motiv pentru practicarea reciclării materialelor era avantajul economic, nevoia de materii prime naturale devenind astfel mai mică.

Un întreprinzător englez, Benjamin Law, a fost primul care a transformat reciclarea hainelor care nu mai puteau fi purtate în materii prime pentru noi materiale textile. Astfel, el a inventat 2 noi materiale: shoddy și mungo, bazate pe lână recuperată din haine vechi, combinată cu lână nouă. În 1860, în orașul Batley, Anglia, se produceau peste 7000 de tone din acest material.

Perioadele cele mai “propice” reciclării în masă erau cele de război. Germania Nazistă este una dintre țările în care raționalizarea și reciclarea au fost adoptate atât în timpul cât și în perioada pre-război. În special se recicla fierul dar și alte metale rare, fibrele textile sau oasele din care se făcea apoi săpun.

Lipsa resurselor cauzată de cele două războaie mondiale și alte evenimente au încurajat puternic reciclarea. Campanii guvernamentale puternice au fost promovate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în fiecare țară implicată, împingând cetățenii să doneze metale și să conserve fibrele, ca o chestiune importantă de patriotism. Programele de conservare a resurselor stabilite în timpul războiului au fost continuate și ulterior în unele țări ce nu stăteau foarte bine la capitolul resurse naturale, cu ar fi Japonia.

Japonia este una dintre țările în care reciclarea este reglementată prin lege și general acceptată de către locuitori, mai mult decât în celelalte țări. În 2007, în Japonia s-au colectat pentru reciclare 802.036 tone de plastic, cu 429,5% mai mult dect în 2000, adică fiecare locuitor al țării reciclează aproximativ 6.4 kg de plastic pe an.

Următoarea mare investiție în reciclare a avut loc în anii ’70, datorită creșterii costului energiei (reciclarea aluminiului folosește doar 5% din energia necesară producției virgine; sticla, hârtia și metalele au și ele un consum redus de energie la reciclare). Adoptarea în 1977 în SUA a Clean Water Act a creat o cerere puternică de hârtie albă (hârtia de birou care a fost deja albită a crescut ca valoare atunci).

O treime din totalul deșeurilor din Statele Unite este reciclat. Astfel, 82 de tone de materiale sunt reciclate dintr-un total de 251 tone de gunoi care se produc anual. Se estimează o creștere de 100% a cantității de materiale reciclate în SUA în ultimii 10 ani.

În SUA există cea mai mare producție de gunoi (deșeuri) pe cap de locuitor din lume. Astfel, în fiecare zi, în medie, un american produce puțin peste 2 kilograme de gunoi.

În anii 70, orașul Woodbury din statul american New Jersey a fost primul din țară care a introdus reciclarea obligatorie. Curând, și alte orașe i-au urmat exemplul, principalul motiv al noii pasiuni a americanilor pentru reciclare fiind costul ridicat al energiei. Astfel, se economisea 95% din energie dacă se folosea aluminiu reciclat pentru producerea aluminiului.

Campania de conștientizare că cea mai eficientă formă de tratare a deșeurilor este reciclarea lor a avut loc în Europa sub sigla trei R (Reducere, Refolosire, Reciclare, în englezăReduce, Reuse, Recycle, în franceză Réduire, Réutiliser, Recycler). Deși în România s-au demarat inițiative de reciclare ale deșeurilor sub acest generic încă înainte de 1989, în contextul lipsurilor din acea perioadă acțiunea, fiind impusă de sus în jos, a întâmpinat rezistență. În prezent reciclarea este reluată, dar reușita politicii de reciclare ține și de posibilitatea sortării deșeurilor, care trebuie începută chiar din prima fază, prin colectarea separată a materialelor refolosibile conform LEGI Nr. 132 din 30 iunie 2010.

2. Deseurile si consumul de materii prime.

Importanta Reciclarii Deseurilor

Reciclarea este importanta atat pentru pastrarea acestui mediu sanatos cat si pentru reintroducerea in circuitul economic a unor materiale care devin din ce in ce mai greu de gasit.

Reciclarea deseurilor a ajuns sa fie o problema de maxima importanta pentru salubritatea generala a Terrei, amploarea fenomenului conditionand in mare parte dezvoltarea economica. Explozia industriala a secolului XX si in special a celei de-a doua jumatate a acestui secol a dus la intensificarea industriei, a agriculturii, la cresterea, dezvoltarea si diversificarea consumului de bunuri materiale si de alimente, cauzand cresterea proportionala a cantitatii de deseuri si reziduuri. Fenomen care evident este intr-o continua crestere chiar si in zilele noastre.

Principalele deseuri periculoase provin din:

- Industria extractiva

- Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta

- Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui

- Fabricarea substantelor si produselor chimice

- Industria metalurgica

- Industria constructiilor metalice si a produselor din metal

- Industria mijloacelor de transport

- Industria aparatelor electrice

Fisiere in arhiva (1):

  • Gestionarea ecologica a deseurilor periculoase.docx

Bibliografie

http://www.diflora.net/importanta-reciclarii-deseurilor/
http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/Deseuri-definitie-clasificare325.php
Ghid privind gestionarea deșeurilor periculoase din deșeurile menajere
http://www.alt-energy.com/catalog/batteries.html
http://sunsite.pub.ro
http://www.envirosystemsinc.com
http://apmnt.anpm.ro/
http://www.colectarebaterii.ro.