Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3

Proiect
9.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 64 în total
Cuvinte : 14200
Mărime: 3.38MB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Bran Florina
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MANAGEMENT SI ADMINISTRATIE PUBLICA

Cuprins

Introducere pag.3

I. Dimensiunea economica a problematicii deseurilor pag.4

1.1. Deseurile - tipologie pag.6

1.2. Generarea deseurilor pag.8

1.3. Fluxuri internationale de deseuri pag.9

II. Gestiunea deseurilor- aspecte metodologice pag.12

2.1. Colectare pag.13

2.2. Transport pag.18

2.3. Procesare pag.20

2.4. Principii generale de gestionare a deseurilor pag.23

III. Managementul integrat al deseurilor in sectorul 3 pag.25

3.1. Generare deseurilor pag.27

3.2. Cerinte legislative pag.33

3.3. Colectare selectiva- dimensiuni organizatorice pag.35

Concluzii pag.46

Anexe

Bibliografie

Extras din document

INTRODUCERE

De multe ori ne intrebam unde o sa ajunga planeta noastra, daca va continua acest drum liniar catre autodistrugere. Multi sunt cei care incearca sa salveze cate un munte transformandu-l in Parc Natural, cate o apa sau padure numind-o Arie Protejata, cate o stanca ce devine Rezervatie Geologica sau cate un animal sau planta ce devine Monument al Naturii cu toate astea insa, sunt parca si mai multi cei care nu respecta acest lucru si care, in ignoranta lor, distrug incet si sigur aceasta lume de contraste de care cu totii suntem uneori atat de mandri.

Viata, in forma ei pe care o cunoastem cu totii, exista datorita aerului, apei si pamantului, acestea fiind elementele principale ce stau la baza ei. Atunci cand unul dintre aceste elemente este perturbat de om si nu isi mai poate urma ciclurile naturale, echilibrul se distruge, iar noi privim, uneori fara drept de replica, la adevarate dezastre ecologice. O punga de plastic aruncata in ocean poate ucide o balena, prin simplul fapt ca aceasta o inghite odata cu hrana, iar punga poate astupa orificiul prin care aceste minunate mamifere respira. La un calcul estimativ simplu putem evidentia un adevar infricoator : exista pe planeta mii de miliarde de pungi care pot ajunge in apa oceanelor, dar din pacate numai cateva sute de exemplare de balena albastra, cel mai mare mamifere al acestei planete, au mai ramas in oceane. Unde va inclina aceasta balanta daca atitudinea noastra nu este una responsabila?

Cea mai mare problema nu este una de suprafata, ci una de cantitate, planeta noastra nu mai poate duce in spate atatea deseuri, ce continua sa cresca cu cifre inimaginabile in fiecare zi. Aceasta“picatura de apa” ce poate fi ambalajul unui pachet de tigari sau un container de substante chimice reziduale, cu siguranta lasa rani adanci in “inima” acestei planete, pe care noi toti o numim Casa.

Capitolul 1

DIMENSIUNEA ECONOMICA A PROBLEMATICII DESEURILOR

Evolutia generala a societatii umane s-a realizat pe baza exploatarii resurselor naturale, iar exploatarea acestor resurse s-a putut face datorita crearii de unelte tot mai evoluate, de masini tot mai puternice, de instalatii tot mai complexe si de tehnologii tot mai evoluate. Raportul om-natura a evoluat in sensul diminuarii relatiei de dominare a omului de catre natura, omul reusind sa-si realizeze un mediu ambiental si socio-economic propriu, seminatural. Pina in etapa industrializarii (secolul al XVIII-lea) evolutia a fost relativ lenta, activitatea umana rasfrangindu-se de o maniera nepericuloasa asupra mediului. Chiar daca in aceasta perioada au ramas pina azi terenuri degradate de minele si carierele cetatilor medievale, exploatarile miniere si carierele din timpul romanilor, terenuri defrisate pentru agricultura si apoi desertificate, acestea reprezinta suprafete mici si cel mai adesea sunt considerate situri arheologice de valoare istorica.

Dezvoltarea societatii umane s-a accelerat in etapa industrilizarii, motorul dezvoltarii constituindu-l dualismul dintre exploatarea tot mai intensa a resurselor naturale care aduceau un surplus de valoare reinvestita in dezvoltarea capacitatilor, in crearea de noi masini mai evoluate si mai puternice care, la rindul lor, dadeau posibilitatea intensificarii in continuare a exploatarii resurselor naturale. Pe baza exploatarii resurselor naturale omul a devenit tot mai independent fata de natura, el si-a creat sisteme ecologice noi, sisteme socio-umane industriale, cu ajutorul carora omul a inceput sa domine natura. Aceasta inversare a raportului om-natura, in care omul domina natura, s-a concretizat insa printr-o agresiune continua si tot mai accelerata asupra ecosistemelor naturale. Cantitatile crescute de deseuri au inceput sa ridice probleme tot mai mari, mai evidente si mai comlexe pentru comunitatile umane si pentru ecosistemele naturale.

In etapa revolutiei tehnico-stiintifice din secolul al XX-lea ritmul de dezvoltare si de exploatare a resurselor naturale s-a accelerat si mai mult, puterea omului de a transforma natura in sens distructiv fiind tot mai evidenta. Aceasta a condus la constientizarea pericolului pe care dezvoltarea anarhica , fara a tine cont de degradarea mediului il poate avea pentru om, pentru dezvoltarea omenirii. Prin urmare, raportul om-natura a devenit acum un raport dezvoltare-mediu.Cu toate acestea se considera, si inca mai exista acest concept ca dezvoltarea nu se poate realiza fara degradarea mediului.

Dupa Conferinta de la Stockholm (1972) si mai ales dupa Conferinta de la Rio (1992) asupra mediului, s-a facut legatura intre dezvoltare si resursele naturale limitate ale planetei si s-au stabilit reguli de conduita internationale pentru a se evita sau a se diminua poluarea mediului, astfel s-a abandonat conceptul potrivit caruia dezvoltarea era inevitabil legata de degradarea mediului si s-a instituit conceptual dezvoltare durabila care tine cont de resursele limitate neregenerabile si de necesitatea dezvoltarii in limita acestor resurse.

Deseurile reprezinta una dintre problemele cele mai presante in activitatea de protectie a mediului, respectiv in asigurarea unei dezvoltari sustinute. Unul din sectoarele economice mari producatoare de deseuri este activitatea de exploatare a resurselor minerale. Deseuri in cantitati mari rezulta si din celelalte ramuri ale industriei. Se considera ca pentru 1 tona de produse manufacturate se produc 11 tone de deseuri, incluzand si pe cele din productia energiei utilizate la fabricarea produsului.

Preview document

Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 1
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 2
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 3
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 4
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 5
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 6
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 7
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 8
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 9
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 10
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 11
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 12
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 13
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 14
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 15
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 16
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 17
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 18
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 19
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 20
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 21
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 22
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 23
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 24
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 25
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 26
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 27
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 28
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 29
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 30
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 31
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 32
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 33
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 34
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 35
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 36
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 37
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 38
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 39
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 40
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 41
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 42
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 43
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 44
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 45
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 46
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 47
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 48
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 49
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 50
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 51
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 52
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 53
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 54
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 55
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 56
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 57
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 58
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 59
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 60
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 61
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 62
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 63
Gestiunea deșeurilor în profil teritorial - studiu de caz - sectorul 3 - Pagina 64

Conținut arhivă zip

  • Gestiune Deseurilor in Profil Teritorial - Studiu de Caz - Sectorul 3.doc

Alții au mai descărcat și

Colectarea, transportul, depozitarea, prelucrarea și recuperarea deșeurilor

Argument Pentru cei mai multi dintre noi, deseurile reprezinta pungile de gunoaie menajere pe care tu sau parintii tai le duc la tomberoane în...

Depozite pentru Deșeuri

1. Introducere Dezvoltarea economică, creşterea producţiei şi a consumului au condus anual la generarea de cantităţi mari de deşeuri, devenind o...

Gestiunea deșeurilor

INTRODUCERE Ecologia (din cuvintele grecesti: ecos - casa si logos - stiinta, adica "stiinta studierii habitatului") este o stiinta biologica de...

Managementul deșeurilor în România

CAPITOLUL I – DESEURILE Deseurile sunt substante rezultate in urma unor procese biologice sau tehnologice, care nu mai pot fi folosite ca atare,...

Depozitarea Deșeurilor

ARGUMENT În prezent, deşeurile reprezintă una dintre cele mai acute probleme legate de protecţia mediului. Mari cantităţi de deşeuri sunt...

Gestionarea Deșeurilor în România

INTRODUCERE Salubrizarea reprezintă una dintre problemele importante cu care se confruntă Romania în ceea ce priveşte protecţia mediului. Aceasta...

Poluarea solurilor - Tipuri de poluare - Limite de alertă și de intervenție

1. Introducere Poluarea reprezintă totalitatea proceselor prin care se introduc în mediu, direct sau indirect, materie sau energie cu efecte...

Depozite de Deșeuri

ARGUMENT Dezvoltarea urbanistică şi industrială în ritmuri tot mai înalte şi odată cu aceasta creşterea populaţiei, ridicarea nivelului de...

Ai nevoie de altceva?