Extras din proiect
1. Noţiuni introductive
Zăcămintele de substanţe minerale utile sunt corpuri geologice, localizate în scoarţa terestră, unde ocupă spaţii bine definite şi îmbracă diverse forme, mai mult sau mai puţin regulate. În mare, un zăcământ constituie o acumulare naturală de substanţe minerale utile, exploatabilă. Cu alte cuvinte, zăcămintele reprezintă concentraţii naturale de minerale care, după conţinutul lor calitativ şi cantitativ, pot fi utilizate drept combustibili sau materii prime la diverse industrii şi satisfac cerinţa extragerii şi valorificării în condiţii de securitate şi rentabilitate economică. Ele se pot delimita sau nu tranşant faţă de rocile gazdă înconjurătoare, după felul cum sunt sau nu constituite din minerale complet diferite de acestea. În ultimul caz, caracteristic zăcămintelor diseminate, suprafaţa delimitată este suprafaţa de conţinut minim exploatabilă (fig. 1):
Elementele care definesc un zăcământ sunt:
- natura substanţei minerale utile;
- forma şi dimensiunile zăcământului;
- structura şi textura minereului;
- procesul genetic de acumulare;
- tipul de formare;
- poziţia zăcământului în scoarţa terestră.
Fig. 1- Bloc diagramă printr-un zăcământ
1: rocă gazdă sterilă; 2: rocă gazdă slab impregnată
cu minerale ztile sub limita de exploatabilitate; 3: rocă
gazdă puternic mineralizată (corp de minereu); 4: supra-
faţă cu un conţinut minim exploatabilă
Substanţa minerală utilă (smu) reprezintă produse naturale folosite ca atare sau prelucrate, formate şi acumulate în scoarţa terestră prin procese geologice. După conţinut şi utilitate ele pot fi substanţe:
- matalifere;
- nemetalifere;
- energetice;
- hidrominerale.
Aceste substanţe minerale utile (smu) se obţin prin exploatarea agregatelor care le conţin (roci şi minereuri), din acumulările naturale (zăcăminte) şi prelucrarea lor (extracţie, preparare), după necesitate.
Minereul este un agregat natural de minerale care formează masa unui zăcământ şi care constituie o substanţă utilă sau conţine una sau mai multe substanţe valorificabile. Iată câteva exemple de tipuri de minereu: minereu aurifer, minereu polimetalic, minereu de fier, minereu de aluminiu, minereu de cărbune, petrol sau sare. În sens restrâns, notiunea de minereu se referă numai la agregatele de minerale din care se pot extrage unul sau mai multe metale (dacă ne referim la minereuri metalifere). În condiţiile actuale, când mineralele utile nemetalifere au o tot mai mare întrebuinţare, noţiunea s-a extins şi asupra lor. Prin urmare, se poate defini noţiunea de minereu un agregat de unul sau mai multe minerale din care se pot extrage anumite elemente (metale sau metaloizi) ori minerale necesare industriei, în condiţii rentabile.
După numărul elementelor sau mineralelor valorificabile, minereurile pot fi simple sau complexe. Tendinţa actuală este ca toate minereurile să fie valorificate complex, prin recuperarea şi a elementelor minore însoţitoare, asfel încât minereurile simple să devină excepţii.
Părţile componente ale unui minereu sunt:
- minerale utile care constituie sau conţin substanţe de interes economic;
- minerale de gangă, adică constituenţi fără interes economic ai minereului sau partea sterilă (după procesul de prelucrare).
Cantitatea unui minereu este apreciată prin conţinutul său în elemente sau minerale utile. Denumim conţinutul unui minereu, proporţia în greutate sau volum de substanţă utilă din minereu, exprimată de regulă în procente (%). Există cazuri (pentru Au, Ag, Pt, elemente rare şi disperse) când acest conţinut se exprimă în g/t sau părţi per milion (ppm).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Gestiunea Resurselor Neregenerabile - Zacaminte Metalifere.doc
Alții au mai descărcat și
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Art. 1. — Romania adera la Conventia Natiunilor Unite pentru combaterea desertificarii in tarile...
