Groapa de gunoi Glina - studiu de caz

ABSTRACT

Prin intermediul acestui studiu de caz am urmărit prezentarea unei probleme de mediu,care „subţiază” viaţa mediului înconjurător şi a sănătăţii oamenilor.

Problema gropii de gunoi Glina este o problemă ce ridică multe semne de întrebare în rândul autorităţilor,a oamenilor ce se confruntă direct cu această problemă şi a comisarilor gărzii de mediu,care pe parcursul anilor au urmărit întotdeauna buna punere în aplicare a legislaţiei în vigoare din dreptul mediului, în timp ce administratorii gropii au încercat sau nu reecologizarea zonei.

De asemenea,am menţionat şi prezentat ,pe larg,în studiul nostru de caz, cum s-a format groapa de gunoi din Glina, modul de funcţionare a societăţii civile ce administrează zona, precum şi impactul asupra oamenilor şi a mediului înconjurător.

Cuvinte cheie: groapă ecologică; surse de poluanţi; protecţia factorilor de mediu; celulele ecologice; viaţa locuitorilor

INTRODUCERE

Studiul de caz abordează tema “Gropa de gunoi Ochiul Boului Glina” încă de la crearea ei, modul în care a luat naştere acest focar de infecţie. Am încercat să facem o trecere în revistă a tuturor evenimentelor importante ce au avut impact asupra zonei şi evoluţiei acesteia. Următorul punct de studiu vizează activitatea statului în administrarea gropii de gunoi, dar şi momentul în care aceasta a intrat sub administrarea privată a societăţii civile ECOREC SA. Am încercat să urmărim activitatea societăţii încă de la primele acte care au fost întocmite pentru ca aceasta să se ocupe de depozitarea deşeurilor menajere şi stradale şi reecologizarea gropii de gunoi Ochiul Boului Glina, autorizaţiile de mediu obţinute, modalităţile de protecţie a mediului înconjurător, modul în care se încearcă reecologizarea zonei. Un alt punct atins de studiul de caz prezent este acela al modului de viaţă al locuitorilor care trăiesc în apropiere. Am ales această temă întrucât considerăm că groapa de gunoi afectează într-o măsură foarte mare mediul înconjurător şi a devenit o problemă reală care ar trebui luată în serios de autorităţi. Ne-am hotărât ca subiectul să fie abordat încă de când gropa de gunoi s-a creat şi să urmărim drumul acesteia, să vorbim despre societatea care are în administrare groapa de gunoi; sursele de poluanţi şi soluţiile pe care le-a găsit ECOREC SA pentru reecologizarea zonei; fluxul tehnologic desfăşurat de ECOREC SA pentru depozitarea deşeurilor menajere şi stradale şi ecologizarea. Dorim ca acest studiu de caz să fie un semnal de alarmă în plus la tot ceea ce se întâmplă şi chiar dacă singular nu are un impact important sperăm ca alături de celelalte studii existente şi viitoare să atragă atenţia asupra problemelor existente şi totul să fie real, nu mascat în umbra unei bune funcţionări, a unor investiţii enorme care duc la un mediu înconjurător sănătos şi un mediu favorabil pentru locuitorii de lângă groapa de gunoi Ochiul Boului Glina.

1.Istoric

Comuna Glina din judetul Ilfov este situată în partea de sud-est a capitalei, în imediata apropiere a acesteia. Glina se învecinează la N şi E cu Cernica , la S cu Popeşti- Leordeni şi judeţul Călăraşi, şi la V cu Municipiul Bucureşti.

Prima atestare documentară a comunei datează din anul 1963. Comuna este alcătuită din 3 sate:Glina, Căţelul şi Manolache, având suprafaţa totală de 2887 ha dintre care 225 ha sunt în intravilan. Populaţia de aproximativ 7000 de locuitori are la dispoziţie 4 grădiniţe şi 3 şcoli. Principala activitate economică specifică zonei sunt agricultura şi industria. Glina este cunoscută mai ales din cauza fabricii Protan şi a gropii de gunoi Glina.

Groapa de gunoi Ochiul Boului Glina este amplasată pe raza comunei Popeşti-Leordeni, judeţul Ilfov, cu intrare de pe şoseaua de centură a Capitalei. Depozitul de deşeuri Ochiul Boului Glina a fost înfiinţat în urmă cu mai bine de 30 de ani pe amplasamentul bălţii Ochiul Boului de pe raza comunei Popeşti- Leordeni şi până în anul 1998 a fost administrată de Primăria Municipiului Bucureşti. Dupa cutremurul din 1977 Balta Ochiul Boului a devenit groapa de gunoi a bucureştenilor, cel mai mare depozit de deşeuri al capitalei. Pe fostul amplasament al Bălţii Ochiul Boului locuitorii aveau obiceiul de a-şi aduce rezidurile menajere. Aşa a apărut groapa de lângă Glina Dar abia după cutremurul din 1977 care a zguduit Capitala renumita groapă de gunoi de lângă Glina a început să fie cu adevărat exploatată. Toate molozurile, betoanele şi dărâmăturile produse în urma cutremurului trebuiau depozitate undeva, astfel s-a format practic un depozit de deşeuri necontrolate, rezultând un “munte” de deşeuri înalt de la fundul mlaştinii de 15-20 m pe o suprafaţă de 37 ha, foarte denivelat, care pentru a fi nivelat la cota maximă sunt necesari 3 milioane mc de umplutură.

Până în anul 1995, când a apărut Legea Protecţiei Mediului nr. 137/1995 şi reglementările ulterioare, neexistând o legislaţie specifică protecţiei mediului, depozitarea pe groapa de gunoi Ochiul Boului s-a făcut fără nicio măsură de protecţie împotriva infiltrării levigatului în sol sau împotriva emanaţiilor de mirosuri, gaze, fumuri etc.

2.De la stat la administraţia privată

Munţii de gunoaie menajere care acopereau dărâmăturile istorice se aflau în administrarea Capitalei. Trache Grigore, primarul din Popeşti-Leordeni, în 1998 a început demersurile pentru ca depozitarea de deşeuri de pe teritoriul comunei să între sub administrarea primăriei din Popeşti-Leordeni. In acelaşi an a înfiinţat societatea ECOREC , cu ajutorul unei firme din Germania. In anul 2001 firma s-a transformat în societate pe acţiuni şi au început demersurile pentru ecologizarea rămpii de gunoi. SC.ECOREC.SA, pentru obţinerea autorizaţiei de mediu a înaintat cerea nr. 2012/25.04.2001 completată cu nr. 3136/14.06.2001 şi cu nr. 4051/26.07.2001. In urma

analizării documentaţiei transmise şi a verificării în teren de către inginerul Bocanete Niculina , a dezbaterilor în şedinţa Comisiei de analiză Tehnică convocată de I.P.M. Ilfov din data de 6.06.2001 şi din data de 20.06.2001 şi în baza H.G. nr. 17/2001 privind organizarea şi funcţionarea M.A.P.M. a Legii Protecţiei Mediului nr.137/1995 a Ordinului M.A.P.P.M. nr 125/1996 ECOREC SA a obţinut autorizaţia de mediu nr 276/1.08.2001 pentru funcţionarea depozitului de deşeuri menajere şi stradale Ochiul Boului Glina. Autorizaţia de mediu prevede depozitarea deşeurilor existente pe o suprafaţă de 37 ha, cantitatea zilnică depozitantă fiind de cca 1000 tone, iar cantitatea anuală depozitantă de cca 350.000-371.000 tone şi ecologizarea depozitului. Autorizaţia de mediu nr.276/1.08.2001 a avut valabilitatea până la data de 1.08.2003.