Hazarde Naturale și Accidente Ecologice

I. Introducerea

Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundatiile, secetele, care au o influenta directa asupra vietii fiecarei persoane, asupra societatii si a mediului inconjurator, in ansamblu.

Hazardurile naturale reprezinta o forma de interactiune dintre om si mediul inconjurator, in cadrul careia sunt depasite anumite praguri de adaptare a societatii omenesti. Daca o avalansa se produce in antarctica ea este un fenomen natural obisnuit, insa daca acelasi fenomen este inregistrat Muntii Carpati, spre exemplu, unde este afectat o localitate sau o sosea, suntem martorii unui hazard natural.

Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de expunere a omului si a bunurilor sale fata de diferite hazarde, indicand nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen.

Riscul reprezinta nivelul probabil al pierderilor de vieti omenesti, al numarului de raniti, al pagubelor aduse proprietatilor si activitatilor economice de catre un anumit fenomen natural sau grup de fenomene intr-un anumit loc si intr-o anumita perioada.

In functie de geneza, hazardele naturale se diferentiaza in:

- hazarde endogene – a caror actiune este generata de energia provenita din interiorul planetei, in aceasta categorie fiind incluse cutremurele si eruptiile vulcanice;

- hazarde exogene – sunt generate de factorii climatici, hidrologici, biologici etc., de unde categoriile de: hazarde climatice, hazarde hidrologice, hazarde geomorfologice.

Datele cu privire la tipul si numarul hazardurilor, numarul victimelor si numarul populatie care a suferit de pe urma lor, precum si daunele suportae se inregistreaza la Federatia Internationala a Societatii Crucii Rosii si Semilunii Rosii. Informatia privind hazardurile care au consecinte considerabile si corespund anumitor criterii se fixeaza de catre Centrul pentru Epidemiologia Dezastrelor al Universitatii Catolice din Leuven.

Conform acestor datem cel mai raspandit gen de hazard pe planeta nostra sunt inundatiile. Ele constituie pana la 37% din numarul total al hazardurilor,urmate de secete cu 9%, cutremurele de pamant cu 8%, avalansele de zapada si alunecarile de teren cu 6%.

In practica evaluarilor teoretice se iau in considerare trei categorii de pagube economice:

- Costuri directe - determinate de deteriorarile fizice ale infrastructurii economice, ale infrastructurii sociale si afectarea pietei de capital.

- Costuri indirecte – cauzate de intreruperea circulatiei bunurilor si serviciilor

- Efecte secundare – referitoare la impactul pe termen scurt sau lung al dezastrului asupra economiei si societatii

II. HAZARDE ENDOGENE

1.Cutremurele de pamant

Cutremurele de pamant fac parte din categoria celor mai inspaimozitoare si ingrozitoare fenomene naturale,producand si cele mai mari dezastre.Istoria umana a cunoscut multe cutremure care doar in cateva clipe au cauzat enorme pagube materiale si pierderi de vieti omenesti.

Ce sunt si cum se produc? Scoarta terestra se afla intr-o permanenta miscare. Placile litosferice se deplaseaza continuu si lent, producand modificari ale scoartei terestre in urma acumularii energetice,generatoare de deformari de amploare a litosferei. Aceste fenomene se manifesta periodic in crusta terestra prin miscari bruste si violente, inregistrate la suprafata Pamantului sub forma de cutremure. Eliberarea brusca a energiei de deformatie, transformata instantaneu in energie cinetica, genereaza unde elastice, care se propaga radial in toate directiile. Acestea mai sunt numite miscari seismice.

Cutremure de diferite magnitudini se produc necontenit in mai multe regiuni ale globului datorita eliberarii energiei interne acumulate sub variate forme, provocand zguduituri puternice uneori cu consecinte catastrofale.

Inca din cele mai vechii timpuri exista numeroase mentiuni asupra cutremurelor puternice care au produs mari dezastre. Pentru cea mai importanta zona cu activitate seismica Vrancea este alcatuit un catalog istoric Romplus, care contine date despre cutremurele produse dupa 984 pana in prezent.

Efectele distrugatoare ale cutremurelor asupra populatiei, a asezarilor umane, constructiilor, mediului inconjurator sunt generate de dinamica scoartei terestre si, implicit, a elementelor ce definesc un cutremur dintre care mentionam:

- Focarul cutremurului sau hipocentrul este locul unde se produce socul initial. Localizarea hipocentrului se indica prin adancimea punctului in kilometri si a coordonatelor de suprafata. Dupa adancimea focarelor se diferentiaza:

- cutremure superficiale sau normale cu adancimea de pana la 60-70 km si frecventa de cca 70%;

- intermediare sau mijlocii cu adancimea de 70-300 km, frecventa de 25%;

- de adancime sau profunde cu adancimea de 300-700 km si frecventa de 5%

- Epicentrul este punctul de la suprafata Pamantului proiectat deasupra focarului. Pozitia acestor puncte este determinata de coordonatele geografice (latitudinea si longitudinea geografica).

- Undele seismice reprezinta vibratiile produse de energia mecanica declansata in hipocentru si care se transmit radial in toate directiile in jurul acestuia. In orice punct de la suprafata Pamantului pot fi inregistrate deplasarea, viteza si acceleratia oscilatiilor seismice.

Timpul de origine arata momentul initierii cutremurului in hipocentru.