Impactul Activității Antropice asupra Fondului Forestier al Județului Buzău - Disfuncționalități în Teritoriu

Domeniu: Ecologie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 50 în total

Cuvinte : 12184

Mărime: 2.10MB (arhivat)

Publicat de: Sebastian Ardelean

Puncte necesare: 9

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Florina Bran

Academia de Studii Economice

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

1. Introducere: Buzau- scurta caracterizare 5
1.1. Pozitia geografica 5
1.2. Resurse naturale 5
1.3. Vegetatia si fauna 6
2. Protectia mediului inconjurator 9
3. Padurea- cea mai mare bogatie a naturii 11
3.1. Padurea in viata si istoria poporului roman 11
3.2. Situatia padurilor in Romania 16
3.3. Evolutia padurilor in Romania 16
3.4. Relatiile buzoianului cu padurea in trecut 18
3.5. Relatiile actuale ale omului cu padurea 21
4. Aspecte generale privind fondul forestier al Romaniei 24
4.1. Suprafata fondului forestier national 24
4.2. Structura fondului forestier national 25
5. Aspecte privind situatia fondului forestier din judetul Buzau 30
6. Importanta padurii pentru mediu 36
6.1. Functia hidrografica si de protectie a apelor 36
6.2. Functia eroziva a padurii 38
7. Presiuni antropice exercitate asupra padurii 40
7.1. Activitati antropice care afecteaza fondul forestier 41
7.1.1. Defrisarea 41
7.1.2. Incendierea padurii 41
7.1.3. Realizarea retelei de drumuri forestiere 42
7.1.4. Poluarea industriala 42
7.1.5. Pasunatul vitelor in padure 43
8. Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de impadurire
ale judetului Buzau 45
9.10 motive pentru a proteja padurea 47
10. Concluzii 48
11. Bibliografie 50

Extras din proiect

Judetul Buzau

1. Buzau- scurta caracterizare

1.1 Poziţia geografica

Judeţul Buzău este situat in partea de sud-est a ţării si se învecinează cu judeţele Braşov si Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brăila la est, Ialomiţa si Ilfov la sud, Prahova la vest. Buzaul ocu¬pa cea mai mare partea bazinului hidrografic al râului cu acelaşi nume, cu¬prinzând toate formele de relief: munţi in partea de nord, câmpie la sud, iar intre acestea aflandu-se zona colinara subcarpatica.

1.2 Resurse naturale

Subsolul este bogat in depozite de origine organica (petrol, cărbune, chihlimbar, calcar) si minerala (sare, gresie, argila, nisipuri, pietrişuri).

Petrolul se găseşte mai ales in zona subcarpatica(Berca, Arbanasi, Beciu, Paclele, Plopeasa, Grajdana, Monteoru, Barbuncesti, Tisau etc), iar in zona de sud-est a judeţului se extrag gaze naturale.

Cărbunele, prospectat pana in prezent pe un perimetru de circa 125 dehectare, in zona localităţii Ojasca, este inferior si, deocamdată, nerentabil pentru exploatare. Calcarele se exploatează la Ciuntă, Viperesti si Badeni, fiind folosite nu numai pentru amenajarea cailor rutiere sau obţinerea varului, ci si pentru executarea unor lucrări de arta, cum sunt cele din Muzeul de sculptura in aer liber de la Măgura.

Chihlimbarul se găseşte in perimetrul localităţilor Mlajet, Sibiciu, Colţi, Boziorul, Plostina si Terca. In zona Patarlagele se extrag nisipuri cartoase si diatomita, care formează materia prima pentru fabricile de sticla din Buzău, Azuga, Scaieni, Agila, materia prima pentru industria ceramica se exploatează la Simileasca, Berea, Sătuc si in zona din sud-vestul oraşului Ramnicu Sărat.

Din apele Buzăului si ale Râmnicului se extrag cantităţi mari de nisip si pietriş, necesare la inaltarea obiectivelor de investiţii industriale, sociale si culturale. Din zona de munte se exploatează gresia, tot pentru construcţie.

Sarea formează zăcăminte mari, sub forma unei diagonale subpamantene, care străbate judeţul din direcţia Istritei spre Manzalesti, Bisoca, Bratilesti si Goidesti.

Apele minerale sunt in cantităţi mari si variate in conţinut. Principalele zone cu izvoare sulfuroase, feruginoase, clorosodice se afla la Siriu, Nehoiu, Monteoru, Fisici, Balta Alba, Strajeni, Nifon, Lopatari etc.

1.3 Vegetaţia si fauna

Relieful favorizează marea varietate a florei si faunei judeţului, repartiţia acestora putând fi urmărita in funcţie de altitudine.

Etajul subalpin ocupa suprafaţa de la 1 400- 1 450 m in sus. Plantele caracteristice sunt: jneaparul, smardarul, salcia pitica, aninul, afinul, iarba stâncilor, paiusca, taposica, muşchii, lichenii, macrisul, urzica mare, hirusorul, rocoina, stanjenelul de munte, coacăza, rouă cerului, poroinicul, bumbacarita, rozorul, stelarita etc.