Impactul Apelor Evacuate Prin Canalul Cuzdrioara de la Combinatul de Celuloză și Hârtie SC Someș SA Dej asupra Mediului

Domeniu: Ecologie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 64 în total

Cuvinte : 14455

Mărime: 90.06KB (arhivat)

Publicat de: Iosif Simion

Puncte necesare: 10

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

I.PARTEA GENERALĂ. Pag.
1.Introducere. 1
2.Apele uzate rezultate din industria celulozei şi hârtiei şi potenţialul poluant pentru mediul ambiant. 2
2.1. Caracteristici cantitative. 2
2.2. Caracteristici calitative. 3
2.3. Potenţialul poluant pentru receptorii umani. 3
3.Biotehnologii actuale utilizate în epurarea apelor uzate din industria de celuloză şi hârtie. 6
3.1. Preepurarea. 6
3.2. Epurarea mecanică şi fizico-chimică. 7
3.3. Epurarea biologică. 9
3.4. Biometanizarea. 10
3.5. Alte biotehnici pentru treapta biologică. 11
3.6. Dezinfecţia şi dezodorizarea. 13
3.7. Stabilizarea nămolului. 14
4. Aspecte legislative privind protecţia apelor. 15
II. CERCETĂRI PROPRII
1.Prezentarea generală a staţiei de epurare a apelor uzate de la S.C. “SOMEŞ S.A.” DEJ (Combinatul de celoloză şi hârtie Dej). 18
2.Debitul apei uzate şi principalii producători de efluenţi din combinat. 27
3.Caracteristicile calitative ale apelor uzate la afluirea în staţie. 33
4.Eficienţa epurării apelor uzate pe fluxul tehnologic. 36
5.Prelevarea şi analizarea unor probe de apă de pe canalul Cuzdrioara 46
6.Caracteristici cantitative şi calitative ale efluenţilor reciclaţi în economie. 47
7. Concluzii generale. 52
8. Recomandări. 54
BIBLIOGRAFIE 55

Extras din proiect

I. PARTEA GENERALĂ

1. INTRODUCERE

Industria de celuloză şi hârtie constituie o sursă permanentă de poluare atât prin faptul că utilizează 50% din materia primă lemnoasă, restul fiind eliminată cu agenţii chimici rezultaţi din apele reziduale, cât şi prin faptul că este unul dintre cei mai mari consumatori de apă. Cu toate că instalaţiile şi tehnologiile moderne sunt astfel concepute încât consumul de apă este redus considerabil (aşa-zisele circuite închise), pe ansamblul fabricilor de celuloză şi hârtie, consumul de apă este ridicat. Acest lucru implică construirea de instalaţii adecvate de epurare, dat fiind caracterul nociv al apelor uzate provenite din industria celulozei şi hârtiei. Ca şi în celelalte ramuri, în industria de celuloză şi hârtie se accentuează în ultima vreme preocuparea pentru adoptarea unor strategii preventive în locul celor corective, principala soluţie fiind tehnologii cu nivel minim de poluare; în acest sens, se îmbină grija pentru protecţia mediului cu folosirea raţională şi maximă eficienţă a resurselor naturale şi energetice. În această situaţie, dezideratul principal îl constituie o fabrică în circuit închis cu debit minim de ape reziduale.Eliminarea totală a deversărilor de ape reziduale dintr-o fabrică de celuloză şi hârtie nu este realizată în nici una din tehnologiile sau conceptele existente. Vor exista întotdeauna neajunsuri, pierderi, neetanşeităţi sau deversări necontrolabile.Închiderea circuitelor va tinde să concentreze cantităţi mari de substanţe poluante care vor trebui haldate.Deci, orice tehnologie s-ar adopta, este necesară existenţa unei staţii de epurare care trebuie să răspundă debitelor şi concentraţiilor de substanţe poluante evacuate.

2. APELE UZATE REZULTATE DIN INDUSTRIA CELULOZEI ŞI HÂRTIEI ŞI POTENŢIALUL POLUANT PENTRU MEDIUl AMBIANT

Industria de celuloză şi hârtie este un important consumator de apă întrucât produsele sale (celuloză, hârtie, cartoane) se realizează prin procedee umede. Efluenţii reziduali rezultaţi din procesele de fabricaţie prezintă caracteristici foarte variabile, funcţie de procedeul de fabricaţie utilizat (procedeul sulfat sau sulfit). În general, apele uzate rezultate de la fabricarea celulozei sulfat sunt mai uşor tratabile, folosind procedee de epurare mai puţin costisitoare decât cele de la fabricarea celulozei obţinute prin procedeul sulfit. Indiferennt de procedeul de obţinere utilizat în fabricarea celulozei, apele reziduale rezultate din procesele tehnologice sunt puternic poluante şi prezintă un potenţial poluant pentru mediul ambiant.

2.1.Caracteristici cantitative

Din consumul total de apă brută al ţării noastre, aproximativ 1% este repartizat sectorului de celuloză şi hârtie. Consumul specific de apă curată filtrată în sectorul de celuloză şi hârtie din România este de 2 – 2,5 ori mai mare decât în ţările dezvoltate. Acest consum raportat la producţia cumulată de celuloză şi hârtie este în continuă scădere în toate ţările. Astfel, în România s-a redus de la 284 mc/t în 1989, la 146 mc/t în 1997. Din cantitatea de apă proaspătă folosită în procesul de fabricaţie a celulozei şi hârtiei, aprox. 95-97% se returnează în emisari cu un anumit grad de încărcare în poluanţi specifici. Sectorul papetar românesc evacuează aprox. 80 milioane mc/an ape epurate în receptorii naturali. Volumul apelor uzate excedentare este expresia consumului total de apă, a gradului de recirculare a acesteia în procesele de fabricaţie şi, în ultimă instanţă, a consumului de apă .Debitele de ape uzate evacuate din staţiile de epurare a fabricilor de celuloză şi hârtie variază între 1000-2000 mc/h.

2.2.Caracteristici calitative

Calitatea apelor reziduale rezultate din procesul de fabricare a celulozei şi hârtiei este dată de o serie de indicatori fizici şi chimici. Aceşti indicatori diferă de cei ai apelor menajere prin specificul dat de profilul de activitate al fabricilor de la care provin aceste ape.

Caracteristici fizice:- aspect: tulbure

- culoare: brună

- miros: de răşini, leşii şi mercaptani

- temperatura: 10-12o - iarna şi 25-40o – vara

Caracteristici chimice: - pH: 5,5-12

- reziduu fix: 2000-3000 mg/l

- suspensii totale: 250-300 mg/l

- CCOCr: 800-1500 mg/l

- CBO5: 200-350 mg/l