Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 23 în total
Cuvinte : 4355
Mărime: 1.57MB (arhivat)
Cost: 5 puncte
in acest proiect este tratata problema forarii sondelor si impactul exploatarii acestora asupra factorilor de mediu: apa ,aer ,sol.

Cuprins

1. Introducere.3

1.1. Notiuni generale.3

1.2. Scurt istoric.4

1.3. Clasificarea si caraterizarea sistemelor de forare.7

2. Pompajul de adancime cu prajini( pompajul Canadian).8

2.1. Instalatia de pompare.10

2.2. Modul de functionare al unei instalatii de pompaj cu prajini.12

3. Impactul generat de forajul si exploatarea sondei 637 din jud Braila.15

3.1. Apa.16

3.2. Aerul.18

3.3. Solul.18

4. Dezvoltarea durabila in industria petrolului.20

5. Bibliografie.21

Extras din document

1. INTRODUCERE

1.1. Notiuni generale

Sondele – sunt constructii miniere, de forma cilindrica, vertical sau inclinate, caracterizate prin raport mare intre lungimea (adancime) si diametru, executate de la suprafata cu instalatii speciale, avand ca scop cercetarea scoartei terestre, punerea in evidenta si valorificarea unor zacaminte de substante utile.

Prin forare se defineste complexul de lucrari necesare realizarii unei sonde. Intr-un sens mai strict, forarea reprezinta operatia de dislocare a rocilor si de evacuare la suprafata a fragmentelor de roca rezultate din dislocare (a detritusului).

Partea superioara, de inceput, a unei sonde se numeste gura sondei, iar cea inferioara – talpa sondei. Deschiderea obtinuta prin forare, fara consolidare cu coloane de tubare, se numeste gaura de sonda. Aceasta este delimitate lateral de peretele gaurii de sonda.

Dislocarea rocii la talpa se executa cu instrumente speciale. La dislocarea pe talpa circular complete, instrumentul de disclocare se numeste sapa, iar la dislocarea pe talpa inelara – cap de carotiera sau freza. Legatura dintre instrumentului de dislocare si instalatia de la suprafata este asigurata de garnitura de foraj.

La sistemele actuale de forare, detritusul este transportat la suprafata prin circulatie de fluid. Acest fluid se numeste fluid de foraj sau fluid de circulatie.

Sondele pentru petrol si gaze se foreaza, pe uscat sau pe mare, cu instalatii de forare. O instalatie de forare este compusa din grupul de forta pentru actionare, turla cu substructura sa, sistemul de manevra (pentru efectuarea operatiilor de introducere si extragere in ,si din sonda a sapelor, precum si a diferitelor scule si dispozitive), sistemul de rotatie (pentru antrenarea garniturii de foraj in miscare rotativa) si sistemul de circulatie (pentru asigurarea fluidului de foraj in sonda).

La gura sondei se afla montata instalatia de prevenire a eruptiei prin care se inchide sonda unor manifestari eruptive sau eruptii libere.

Operatie de forare propriu zisa este urmata, la anumite intervale de adancimi, de consolidarea portiunii traversate. Aceasta este realizata prin tubare (introducerea in sonda a unei coloane de tubare). In mod normal, dupa tubare urmeaza operatie de cimentare, prin care se izoleaza spatial inelar din spatele coloanei de tubare.

In procesul de forare, in functie de necesitati, se executa diferite operatii de investigare a gaurii de sonda si a rocilor traversate : carotaj electric. Radioactive sau sonic, cavernometrie, masuratori de deviatie, etc.

1.2. Scurt istoric

Forarea de sonde este cunoscuta si practicata de multe vreme. Primele informatii asupra executarii de deschideri in pamant prin foraj dateaza inca din antichitate. Astfel, in Egipt, printre lucrarile pregatitoare necesare construirii piramidelor, se executau sondaje cu ajutorul unor capete tubular din bronz armate cu graunti de diamante. De asemenea, China, cu circa 1700 ani i.e.n. se forau sonde pana la adancimi de 500 m prin care se extragea apa sarata. Pentru forajul unor asemenea sonde se aplica sistemul percutant cu prajini din bambus; actionarea instlatiei era manuala.

Dezvoltarea forajului, atat ca adancime, cat si ca numar de sonde este strict legata de dezvoltarea exploatarii petrolului, odata cu inceputurile prelucrarii lui in scopuri industrial. Prima sonda pentru petrol a fost forata in Rusia, la Bibi Eibat, langa Baku, in anul 1848, folosindu-se sistemul percutant fara circulatie (uscat). Ulterior, in anul 1859, E.I. Drake a forat prima sonda pentru petrol din S.U.A., langa orasul Titusville (Pensilvania).

In Romania prima sonda de petrol forata prin mijloace mecanice a fost realizata in anul 1861 la Mosoare, langa Targu Ocna. Pentru foraj s-a folosit sistemul percutant uscat cu prajini din lemn.

Preview document

Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 1
Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 2
Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 3
Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 4
Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 5
Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 6
Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 7
Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 8
Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 9
Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 10
Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 11
Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 12
Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 13
Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 14
Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 15
Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 16
Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 17
Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 18
Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 19
Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 20
Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 21
Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 22
Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului - Pagina 23

Conținut arhivă zip

  • Impactul Exploatarilor Petroliere Asupra Mediului.doc

Alții au mai descărcat și

Depoluarea Solurilor Contaminate cu Produse Petroliere cu Ajutorul Substantelor Tensioactive de tip Simple-Green

INTRODUCERE Mediul înconjurator. Necesitatea protectiei mediului Mediul înconjurator - definit ca sistemul fizic si biologic exterior în cadrul...

Depoluarea Solului prin Bioremediere

Introducere In lucrarea de fata am incercat sa cuprindem tóate metodele de bioremedierea solului deoarece poluarea solului constituie o problema...

Monitorizare Biodiversitate

ARGUMENT Prin biodiversitate intelegem intreaga gama a modalitatilor prin care se manifesta viata, cu toate formele ei de existenta si de...

Epurarea Apelor Uzate Orasanesti

CAPITOLUL I APA ELEMENT VITAL PENTRU EXISTENTA VIETII PE PAMANT. Apa este o substanta chimica deosebita,este izvorul vietii,constituent major al...

Poluarea cu Produse Petroliere a Solurilor in Comuna Vedea, Judetul Arges

ARGUMENT Calitatea mediului este o noţiune complexă ce cuprinde numeroase aspecte ale roaportului om-natura. Utilizând acest termen se are în...

Poluarea si Poluantii - Studiu de Caz Orasul Ploiesti

CAPITOLUL I ~PRINCIPALELE SURSE DE POLUARE~ Învelişul gazos al Pământului reprezentat de atmosfera terestră constituie unul dintre factorii...

Poluarea Apelor cu Petrol

ARGUMENT Industria petrolului este necesarǎ deoarece creazǎ o sursǎ importantǎ de energie, însǎ pe cât este de necesarǎ, pe atât de periculoasǎ...

Impactul Emisiilor de Gaze Produse de Autovehiculele Neechipate Corespunzător

CAPITOLUL I 1. POLUAREA AERULUI Aerul este un element indinspensabil vietii,cantitatea consumata de organismul nostru uman fiind foarte mare. In...

Ai nevoie de altceva?