Impactul factorilor nocivi ai mediului pentru fabrica de mobilă Iași

MOTIVAȚII METODOLOGICE

Boala profesională este afecțiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesiuni, fiind cauzată de factorii nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum și de solicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesele de muncă.

În vederea aprecierii stării de sănătate a unor muncitori expuși profesional la un cumul de noxe, sub aspectul mai ales al implicării sistemului nervos, ne-am propus să efectuăm un studiu pilot cu evidențierea aspectelor clinico-epidemiologice constatate la o societate comercială de prelucrare a lemnului.

Studiul și-a propus să sintetizeze datele acumulate dintr-o perioadă de trei ani de examinări. Examinările se referă la un număr de 250 persoane, bărbați și femei, din secțiile I și III . Inițial grupul examinat a fost împărțit în două categorii : lotul „expus”, alcătuit din 125 de muncitori din sectoarele de finisaj și băițuit din cele două secții și lotul „martor”, alcătuit din 125 muncitori din sectoarele de tapițerie, sculptură, croitorie și ambalaj. Rezultatele obținute au evidențiat modificări ale diverșilor parametri investigați la muncitorii aparținând tuturor categoriilor menționate, motiv pentru care noțiunea de lot martor a fost reconsiderată. Deci, în practică a fost dificil de găsit un grup omogen de persoane care să nu fie expus nici unei noxe incriminate. În această situație am considerat mult mai utilă compararea rezultatelor între diferite grupuri de meserii (locuri de muncă și noxe corespunzătoare acestora) și între cele două etape de examinare. Ca urmare am considerat utilă prezentarea acestor date și fapte de observație, de mare interes, etichetând cercetarea întreprinsă ca studiu pilot.

EVALUAREA CONDIȚIILOR DE MUNCĂ

Activitatea obiectivului studiat constă în realizarea de mobilier și alte produse finite din lemn.

Datorită importanței pe care o are profesiograma în aprecierea reală a riscului și a duratei expunerii la diferite noxe, cercetarea condițiilor de la posturile de muncă sau a unei profesiuni s-a început prin întocmirea unei cronograme profesionale, pentru care au fost consemnate cronologic operațiile tehnologice necesare efectuate de muncitori, durata acestor operații și repaosul dintre operații. Profesiograma include, alături de cromogramă, și unele aspecte suplimentare care pot condiționa acțiunea toxicului asupra organismului, și anume :

- particularitățile activității muncitorilor ;

- condițiile mediului de lucru ( microclimat cald, situații în care se poate crea ceața toxică în atmosfera zonei de muncă).

În întocmirea cronologiei s-au parcurs următoarele etape :

- cunoașterea amănunțită a procesului tehnologic și a condițiilor de muncă;

- înregistrarea primară a duratei operațiilor tehnologice și a repaosului;

- prelucrarea datelor obținute.

Cercetările efectuate au parcurs următoarele etape :

I. Descrierea procesului tehnologic de la secțiile de producție I și III sub aspectul degajărilor de noxe în mediul de muncă, prin :

a. Descrierea fluxului tehnologic ;

b. Prezentarea materialelor și substanțelor chimice care se folosesc în procesul de producție și care pot constitui posibile nocivități profesionale în diferite sectoare de fabricație;

c. Prezentarea noxelor care se degajă din fluxul tehnologic.

II. Determinarea concentrațiilor de noxe în mediul de muncă pe faze ale

procesului tehnologic.

III. Descrierea modalităților de examinare și interpretare a valorilor determi -

nate în contextul patologiei profesionale.

I. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

a. Descrierea fluxului tehnologic:

Procesul tehnologic se desfășoară pe două fluxuri:

- linia de prelucrare a masivelor,

- linia de prelucrare a panourilor din PAL

Cheresteaua este adusă cu mijloace de transport auto și CFR, descărcată, recepționată, sortată și depozitată pentru zvântare naturală, în funcție de direcția vânturilor dominante;

stivuirea pe vagoneți, introducerea în camerele de uscare pentru aducerea la umiditatea conținută de 8 % în funcție de grosime, specia și umiditatea inițială. După aclimatizare, cheresteaua intră în secția de croit centralizat, unde se execută operații de însemnare, spintecare și croire a pieselor, unde piesele mici sunt încleiate pe lungime și lățime, obținându-se piese mai mari care iarăși sunt însemnate și croite.

Piesele sunt depozitate pe o platformă și apoi sunt repartizate pentru executarea operațiilor intermediare la :

- sectorul prelucrări mecanice execută operații de rindeluiri, frezări, găuriri și profilări.

- sectorul de elemente curbate unde sunt introduse în celule de aburire, pentru plastifierea fibrei și curbare pe șabloane mecanice și manuale. Reperele obținute sunt transferate în camerele de uscare a pieselor curbate. Piesele curbate merg apoi la sectorul de prelucrări mecanice sau la sectorul de sculptură manuală.

Deșeurile nu se recondiționează, fiind depozitate pe o platformă și tocate. Tocătura este așchiată, uscată și încleiată cu adezivi și folosită la fabricarea de PAL (plăci aglomerate din lemn) care, după ce sunt aduse la grosimea dorită prin presa PAL sunt transformate la sectorul de croire și formare PAL. În continuare, unele sunt bordurate cu elemente masive din lemn și calibrate, iar altele sunt duse la sectorul de pregătire, cu ajutorul