Impactul Incalzirii Globale asupra Activitatii Economice

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Impactul Incalzirii Globale asupra Activitatii Economice.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc de 49 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

1) Ciclurile climatice pg.1
- 1.1.Ciclul solar pg.1
- 1.2.Ciclul glaciar pg.2
2) Evoluţia climei pg.3
- 2.1.Evoluţia în evul mediu pg.3
- 2.2.Evoluţia în perioada actuală pg.4
3) Cauze ale încălzirii pg.5
- 3.1.Efectul de seră pg.5
- 3.2.Fenomene sinergice pg.9
- 3.3.Efectul antropic pg.10
4) Efecte ale încălzirii pg.11
- 4.1.Efecte asupra atmosferei pg.11
- 4.2.Efecte asupra hidrosferei pg.13
- 4.3.Efecte asupra litosferei pg.16
- 4.4.Efecte asupra biosferei pg.16
5) Consecinţe pg.17
6) Lupta împotriva încălzirii globale pg.18
- 6.1.Modele climatic, previziuni pg.18
- 6.2.Dezbateri social-politice pg.19
- 6.3.Măsuri pg.21
7) Studii de caz publicate în presa scrisă pg.22
- 7.1. “ Încălzirea globală ne poate costa 20 de procente din PIB” pg.22
- 7.2. „Încălzirea globală şi Moldova” pg.23
- 7.3. “Dacă încălzirea globală continuă, în 2100 vom avea o nouă glaciaţiune “ pg.29
- 7.4. “Încălzirea globală produce “stagflaţie” ” pg.31
- 7.5. “Încălzirea globală: pact istoric între ''greii'' planetei” pg.32
- 7.6. “Încălzirea globală creşte rapid. Oceanele nu mai pot absorbi CO2”. pg.33
- 7.7. “Încălzirea globală ucide anual 150.000 de persoane pg.34
- 7.8. “Încălzirea globală schimbă hărţile” pg.34
- 7.9. “Încălzirea globală cauzează dezastru în Africa” pg.35
- 7.10. “Kilimanjaro este pe cale să-şi piardă diversitatea climatică” pg.36
- 7.11. “O soluţie surprinzătoare la problema încălzirii globale” pg.38
- 7.12. “Un cercetător rus prezice o mini Eră Glaciară” pg.39
- 7.13. “Cum oprim încălzirea globală?” pg.40
- 7.14. “ONU: Încălzirea globală vine mai repede, cu consecinţe mai grave” pg.43
- 7.15. “Încălzirea globală” pg.44
8) Concluzii pg.47
9) Bibliografie pg.47

Extras din document

Încălzirea globală este creşterea continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum şi a apei oceanelor, constatată în ultimele decenii.

Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeţei Pământului a crescut în ultimul secol cu 0,74 ±0,18 °C.

Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (engleză Intergovernmental Panel on Climate Change) afirmă că „cea mai mare parte a creşterii temperaturii medii în a doua jumătatea a secolului al XX-lea se datorează probabil creşterii concentraţiei gazelor cu efect de seră, de provenienţă antropică. Ei consideră că fenomenele naturale ca variaţiile solare şi vulcanismul au avut un mic efect de încălzire până în anii 1950, dar după efectul a fost de uşoară răcire.

Încălzirea globală are efecte profunde în cela mai diferite domenii. Ea determină ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea gheţarilor, extincţia a numeroase specii şi schimbări privind sănătatea oamenilor. Împotriva efectelor încălzirii globale se duce o luptă susţinută, al cărei aspect central este ratificarea de către guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluanţilor care influenţează viteza încălzirii.

1. Ciclurile climatice

Clima Pământului a suferit dintotdeauna modificări ciclice, cu perioade de răcire şi încălzire. Modificările au diferite durate, precum şi diferite amplitudini. Se menţionează următoarele tipuri de cicluri:

- Ciclul zi-noapte (ciclul circadian), în care temperaturile pot varia de la câteva grade, până la câteva zeci de grade. Acest ciclu este prea rapid pentru a fi luat în considerare în cazul schimbărilor climatice.

- Ciclul anual (anotimpuri), în care variaţia temperaturii şi a altor parametri, de exemplu a concentraţiei de dioxid de carbon) este sesizabilă pe un grafic care arată influenţa industrializării.

- Ciclul solar, cu o durată de cca. 11 ani, indică o variaţie periodică a temperaturilor, care poate masca încălzirea globală.

- Ciclul glaciar, care se întinde pe durate de mii până la sute de mii de ani şi determină mari variaţii climatice.

1.1. Ciclul solar

Ciclul solar, este o variaţie a activităţii solare cu o durată medie de 11,2 ani, însă se cunosc cicluri solare cu durate între 8 şi 15 ani. Se presupune că un ciclu solar este determinat de câmpul său magnetic, care se inversează o dată la 11 ani, un ciclu magnetic complet durând de fapt 22 de ani. Activitatea solară este caracterizată prin numărul de pete solare, numărul de erupţii solare şi radiaţia solară. Cel mai bun indice este considerat cel al radiaţiei de 2,8 GHz, adică a radiaţiei cu lungimea de undă de 10,7 cm.

Nu se cunoaşte prea bine influenţa ciclului solar asupra climei, însă lipsa petelor solare din a doua jumătate a secolului al XVII-lea a coincis cu o perioadă foarte friguroasă, perioada minimului Maunder, numită „mica glaciaţiune”, sau „mica eră glaciară.

1.2. Ciclul glaciar

Studiul climei din vechime, de exemplu din cuaternar (de acum 1,8 milioane de ani) şi până astăzi se poate face pe baza carotajelor din Antarctica, cum a fost cazul staţiei Vostok, carotaje care pot extrage gheaţă de la adâncimea de 3500 m. Vechimea gheţii este de câteva sute de mii de ani. Compoziţia izotopică a oxigenului extras din gheaţă permite reconstituirea temperaturii atmosferei pe o perioadă în urmă de până la 700 000 de ani.

În figurile alăturate glaciaţiunile au fost următoarele: glaciaţiunea Mindel, care a durat între anii 650 000 – 350 000 î.Hr., glaciaţiunea Riss, care a durat între anii 300 000 - 120 000 î.Hr. şi glaciaţiunea Würm, care a durat între anii 80 000 – 10 000 î.Hr. Tot în era cuaternară, înainte de cele trei menţionate a avut loc glaciaţiunea Günz, care a durat între anii 900 000 – 700 000 î.Hr. În perioada cuaternară variaţiile de temperatură n-au depăşit 10 °C, iar maximele de temperatură n-au depăşit niciodată +4 °C faţă de temperaturile actuale. În perioade mai îndepărtate variaţiile de temperatură au atins 22 °C, iar maximele +8 °C. În perioada acestor maxime gheţurile au dispărut complet.

Studiului glaciaţiunilor a relevat perfecta corelaţie între temperatură, întinderea gheţurilor şi concentraţia de dioxid de carbon în atmosferă.

Fisiere in arhiva (3):

  • Impactul Incalzirii Globale asupra Activitatii Economice
    • Continut 2003.doc
    • Cuprins 2003.doc
    • Pagina de garda 2003.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL