Impactul Mineritului Asupra Solului

1.POLUAREA SOLULUI.

Poluarea solului prin lucrări de excavare la zi se refera la distrugerea solului prin lucrări de exploatare minieră la zi, balastiere, cariere, foraje și orice alte lucrări de acest fel necesare executării diferitelor contrucții.

Dintre acestea cea mai agresivă formă de distrugere a solului este exploatarea minieră la zi, mai ales pentru cărbune. Această formă de distrugere a solului este cea mai extinsă în țările dezvoltate.

În general, se apreciază că, în jurul solurilor distruse direct prin excavări, se afectează suprafeței de patru și uneori chiar de până la zece ori mai mari. Datorită excavăilor, pe teritoriile învecinate se schimbă regimul apelor subterane, migrarea geochimică naturală a elementelor, procesele de eroziune etc.

În principiu, prin recultivare se urmarește ca din materialul rezultat în urma degradării (sterilul) să se realizeze, cu sau fără copertare, un nou profil de sol apt pentru a fi folosit în agricultură și silvicultură sau cu suport pentru alte activități social-economice. În acest scop, se au în vedere, de la bun început, proprietățile materialului excavat, favorabile creării noului profil de sol, pentru care se stabilesc, pentru fiecare caz în parte, excavarea și depunerea selectivă a diverselor materiale sterile în haldă. Un teren distrus prin excavări se consideră recultivat, în sensul de a putea fi introdus în circuitul agricol, atunci când de pe el se poate obține producție echivalentă, calitativ și cantitativ,cu aceea de pe solurile normale din zonă, în condiții normale climatice și tehnologice.

Ca o urmare inevitabilă a civilizației umane actuale, toate regiunile locuite de oameni suferă de o creștere mai mare sau mai mică a depozitelor de deșeuri solide. Acestea pot fi deșeuri minerale sau depozite de steril în aproprierea exploatărilor miniere, deșeuri și reziduri industriale, deșeuri și gunoaie urbane, sau rurale. Acumularea și eliminarea deșeurilor și rezidurilor solide au devenit, în ultimul timp, probleme de mare importanță pentru calitatea mediului înconjurător. Acestea au ajuns, în ultimii ani, la asemenea cantități încât solul este afectat pe suprafețe mari.

Haldele de reziduri industriale blochează mari suprafețe de teren care devin total inutilizabile. Amplasarea lor este, uneori, atât de nerațională încât provoacă accidente grave, așa cum s-a întâmplat cu alunecările de halde de steril din Anglia, nu cu mult în urmă, care au îngropat locuințe și oameni.

Din activitatea omului rezultă deșeuri organice, în condițiile degradării iraționale, constituie o sursă de poluare a solului atât prin scoaterea unor terenuri din circuitul economic, cât și prin afectarea fertilității solului. Aceste deșeuri și reziduri provin din diferite procese tehnologice și pot fi reprezentate prin materii prime, materiale finite sau intermediare cu o compoziție foarte variată, în funcție de ramura industrială și tehnologia utilizată, cuprinzând, mai ales, metale, metaloizi, substanțe chimice (acizi, săruri, baze), nămoluri de la stațiile de epurare, praf mineral, cenușă, șlamuri chimice, zgură, sticlă, ceramică etc.

2. POLUAREA SOLULUI CU SUBSTANȚE PURTATE DE AER

În ceea ce privește poluarea solului prin intermediul agenților poluanți din atmosferă, se evidențiază anumite particularități. De exemplu, ca regulă generală, solurile cel mai poluate se află în vecinătatea surselor primare. Pe măsură însă ce înălțimea coșurilor de evacuare a emisiilor crește, poluarea solului din imediata apropiere a sursei se reduce ca intensitate, în schimb se extinde suprafața supusă poluării.

Prin poziția și caracteristicile sale, solul este, de fapt, locul de întâlnire a tuturor poluanților din care cea mai mare parte vin pe calea aerului.

Poluanții solului purtați de aer se datoresc nu numai diverselor activități umane, dar și acțiunii diferiților factori naturali.

Principalele surse de poluanți purtați de aer sunt:

Surse naturale: -solul: particule minerale și organice;

-vulcanii și alte cataclisme naturale: particule minerale, gaze și vapori;

-cosmosul: praf cosmic.

Surse antropice:

-uzine termoenergetice: pulberi de carbune, cenușă, fum și unele particule solide toxice, gaze (SO, SO3, H2S, NOX, hidrocarburi policiclice), compuși cu fluor, de arsen etc.

-industria extractivă (mine, petrol): pulberi, SO2, SO3, H2S, compuși cu arsen și plumb etc;

-industria siderurgică: pulberi de minereu, pulberi de fier, oxizi de fier, mangan, arsen, cenușă, funingine, SO2, SO3, NH3, NOX, HCl;

-metalurgie neferoasă: pulberi, vapori, și oxizi metalici de plumb, zinc, cadmiu, cupru, arsen, mercur, fluor, SO2 etc.;

-industria materialelor de construcți: pulberi de ciment, fluor etc.;

-industria chimică de produse anorganice: SO2, SO3, clor, HF, H2S, HCl, HNO3, NH3, fluouri etc.;

-industria chimică de produse organice: hidrocarburi, solvenți, eteri, fenoli, mercaptani, negru de fum etc.;

-industria de hârtie și celuloză: pulberi, clor, mercaptani etc.;

-industria farmaceutică: hidrocarburi;

-industria cauciucului sintetic: eteri, cetone, fenoli;

-industria alimentară și produse animale: pulberi, SO2, SO3, H2S, compuși de plumb;