Impactul poluării asupra sănătății populației și mediului înconjurător în județul Botoșani

Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale prin prezenţa unor componente străine, numite poluanţi, ca urmare a activităţii omului, şi care provoacă prin natura lor, prin concentraţia în care se găsesc şi prin timpul cât acţionează, efecte nocive asupra sănătăţii, creează disconfort sau împiedică folosirea unor componente ale mediului esenţiale vieţii.

Actiunile pentru reducerea poluarii sunt esentiale daca vrem ca viata pe Pamant sa continue. Ele pot fi intreprinse numai de guverne și sunt costisitoare. Dar ar trebui sa fim dispusi sa platim scump supravietuirea omenirii.

Ca rezultat al progreselor din industrie, agricultura și tehnologie, se creeaza cantitati tot mai mari de noi deseuri. Gazele, lichidele, deseurile solide, deseurile menajere și apele reziduale polueaza mediul și în unele locuri nivelele de poluare sunt periculos de ridicate. Intr-un mediu ecologic echilibrat, deseurile putrezesc producand materiale noi, utile: frunzele cazute creeaza un ingrasamant natural care imbogateste solul; excrementele animalelor sunt descompuse de insecte și organisme mai mici, eliminand din nou în aer și în sol elemente importante. Un asemenea mediu, în care prospera multe forme de viata, ar trebui sa fie un model pentru viata moderna. Daca vrem sa traim intr-o lume sanatoasa, trebuie sa minimalizam efectele reziduurilor produse de societate.

Daca reziduurilor li se permite sa domine mediul, echilibrul natural este pierdut și acest dezechilibru poate avea efecte dezastruoase- asupra animalelor, vegetatiei și chiar a vremii. Poluarea are diferite cauze și efecte: pe uscat, în rauri și mari, și în atmosfera. Chiar și zgomotul este un tip de poluare care ar trebui limitat. Studiul și impiedicarea poluarii a devenit o ramura importanta a stiintei.

Prezenta lucrare intitulată “Impactul poluării asupra sănătății populației și mediului înconjurător în județul Botoşani “a urmărit realizarea unui studiu cu privire la formele de poluare manifestate în județul Botoșani precum și efectele acestui fenomen asupra sănătății populației și mediului înconjurător.

Conținutul lucrării este structurat pe trei capitole. În primul capitol este realizată o descriere a județul Botoşani. Capitolul al doilea prezintă aspecte legate de formele de poluare a factorilor de mediu. Ultimul capitol surprinde modul în care aceste forme de poluare se manifestă asupra sănătății oamenilor și mediului înconjurător, în final evidențiindu-se metodele prin care putem preveni și combate formele de poluare a mediului.

CAPITOLUL I - CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A JUDEŢULUI BOTOŞANI

I.1. Informații generale

Așezare: Judeţul Botoşani, se afla în partea de nord-est a României (Foto 1). Răul Şiret la vest, este limita cu judeţul Suceava. În partea de nord şi nord-est se învecinează cu Ucraina, granita fiind convenţională până la intrarea în ţară a raului Prut, în dreptul localităţii Oroftiana. Vecinii sunt raioanele Novoselita, Herţa din regiunea Cernăuţi (Ucraina), raioane care până în anul 1940, făceau parte din judeţul Dorohoi. Trecerea prin punctul vamal de la Racovat - Dorohoi este pietonal şi auto. De la Orofteana, este granita naturală, pe Prut, până în dreptul localităţii Ivancauti (com. Păltiniş), după care vecin este Republică Moldova, prin raioanele Briceni, Glodeni şi Rascani. Prin punctul vamal Rădăuţi Prut - Lipcani, un pod nou (2001), deschis din luna februarie 2010, şi punctul vamal Stanca-Costesti, se înlesnesc legăturile cu Republica Moldova (pietonal şi auto). În partea de sud, vecin este judeţul Iaşi. Matematic, ca poziţie pe glob, judeţul este încadrat de următoarele coordonate geografice: paralela de 47 grade 24`16`` lat. N, ce trece prin sudul localităţii Prăjeni, comună Prăjeni; în partea de nord este întretăiat de paralelă de 48°15`06`` lat. N, ce trece pe la nord de localitatea Horodistea, comună Păltiniş; limita vestică este dată de meridianul de 26°02`02`` long. E, ce trece prin dreptul localităţii Dresca, comună Dresca; prin partea de est trece meridianul de 27 grade 24`32`` long E, ce întretaie prin SE localitatea Plescani, comună Călăraşi.

Oraşul Botoşani este situat în zona de contact dintre regiunea dealurilor înalte de pe stânga văii Şiretului, în vest, și cea a dealurilor joase a Câmpiei Moldovei ce se întinde către est. Dealurile din partea de vest a oraşului fac parte din Podişul Sucevei - sectorul şeii Bucecea-Vorona cu altitudini maxime de 250 metri (Dealul Suliţa), și cu altitudini minime - 150 metri - în partea de sud-vest şi nord-est. Între relieful înalt din vest, cu caracter de coastă și cel de câmpie colinară din est, exista un culoar depresionar (uluc) în care este aşezat municipiul Botoşani.

Teritoriul oraşului propriu-zis are o suprafaţă de 4.132 ha, şi un caracter uşor alungit pe direcţia nord-sud. Altitudinea medie a oraşului este de 163 metri, nedepăşind decât excepţional 200 metri, în partea vestică. Caracteristic acestei regiuni este relieful de dealuri joase sau câmpii deluroase, dezvoltate pe depozite monoclinale (uşor înclinate spre sud-est), cu pante slabe, cu vai foarte largi, cu interfluvii ca nişte platouri şi cu energie de relief redusă, în medie 30-40 metri.

Suprafaţa: 4965 Km2 (respectiv 2,1 % din teritoriul ţării).

Foto 1. Așezarea geografică a județului Botoșani

I.2. Mediul abiotic

Relieful: predominant deluros; Unităţile sale sunt: Dealurile Şiretului şi Câmpia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasă a câmpiei Jijiei, cu coline domoale ce nu depăşesc 200 m), spre est (câmpia de lângă Prut) și spre vest (terasele înalte de pe malul stâng al Şiretului, care fac parte din zona sud-estică a Podişului Moldovei, cu înălţimi de 300 m).

Clima: este temperat - continentală, influenţată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie anuală să fie mai redusă decât în restul ţării ( 8-9° C), cu precipitaţii variabile, cu ierni sărace în zăpadă, cu veri ce au regim scăzut de umezeală, cu vânturi predominante din nord - vest şi sud - vest. Sub aspect geostructural, judeţul Botoşani este amplasat în întregime pe unitatea de platforma veche, numită Platforma Moldovenească. Privit în ansamblu, teritoriul judeţului se caracterizează în cea mai mare parte printr-un relief larg vălurit, cu interfluvii colinare, deluroase, separate prin văi cu lunci largi şi pline de iazuri. Densitatea medie a reţelei hidrografice are valori cuprinse între 0,43 și 0,63 km/kmp. Fiind situat în partea de nord-est a ţării, teritoriul judeţului Botoşani este supus influentelor climatice continentale ale Europei de Est și mai puţin celor ale Europei Centrale, deşi majoritatea precipitaţiilor sunt provocate de mase de aer care se deplasează din vestul și nord-vestul Europei. Vecinătatea cu marea câmpie Euro-Asiatica face clima judeţului Botoşani să se caracterizeze printr-un regim al temperaturii aerului şi al precipitaţiilor cu valori caracteristice climatului continental-excesiv.

Solurile: Cea mai mare parte a terenurilor din zona municipiului Botoșani sunt cernoziomuri (cca. 80% din fondul funciar total), soluri fertile, închise la culoare, formate sub incidența unei vegetații ierboase și a unui climat temperat, specific zonei de silvostepă. Sunt soluri formate în general pe loess, dar și pe depozite argiloase, bogate în humus, cu proprietăți hidrice și de aerație bune. Problema majoră legată de acestea e deficitul de umiditate din perioada de vegetație a culturilor.