Implicarea ong-ului MaiMultVerde în Soluționarea unei Importante Probleme de Mediu în România-DESPĂDURIRILE

PARTEA PRACTICA

1.Caracterizarea problemei de mediu

Despadurirea reprezinta totalitatea actiunilor prin care padurile sunt inlaturate complet de pe anumite suprafete atat din cauze naturale cat mai ales din cauze antropice.

Principalele cauze ale despaduririlor le constituie expansiunea agricola si expansiunea urbana.

Funcţiile pădurii în echilibrul mediului înconjurator :

- pastreaza şi amelioreaza calitatea mediului;

- are rol de reglare a temperaturii

- purifica aerul fiind sursa de oxigen si mentine umiditatea acestuia

- are o functie edafica, estetica si ecologica

- are rol antierozional

- participa la circuitul hidrologic

Astfel, se constată clar ca functiile care privesc echilibrul mediului sunt mai importante decât rolul de sursa de materii prime pentru activitătile umane.

Nevoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri si cai ferate, incendii, mine, combustibili sunt toate cause legate de deforestare.In ultimele doua secole populatia s-a inmultit fiind din ce in ce mai multa nevoie pentru spatiu de construit si agricultura. Impreuna cu comertul de lemn care s-a intensificat in ultimii ani, au adus o degradare fara precent asupra padurii. Cele mai importante cauze ale deforestarii sunt mutarea culturilor si comertul cu lemn. Probleme apar cand solului nu-i este oferit destul timp de regenerare si agricultura intensiva duce la degradarea definitiva a acestuia. Aceasta este situatia prezenta, din cauza cresterii populatiei – unele surse spun ca mutarea culturilor este cauza a peste 70% din defrisarile padurii.La fel ca si mutarea culturilor,taierea copacilor pentru folosirea lemnului in scopuri comerciale poate fi implementata cu deranjari minore asupra mediului. Atunci cand numarul copacilor cazuti este mai mare decat al celor produsi, taierea lemnului devine o problema serioasa.

O data distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar disparea intr-o singura decada ducand la inundatii nemaintalnite din pricina faptului ca nu mai exista sol sa acumuleze apa.

Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara adapost si fara hrana, si duce la disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii de ani. Insa efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei planetei. Cu totii am auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauza principala a acestora fiind acumulrea de dioxid de carbon in atmosfera. Copacii si alte plante verzi absorb dioxidul de carbon si produc oxigen prin fotosinteza, in timp ce animalele consuma oxigenul si expira dioxid de carbon. Distrugerea padurii ecuatoriale ar produce un imens dezechilibru in cantitatea de dioxid de carbon produs si reciclat,lucru care ar duce la acumularea acestuia in atmosfera si schimbari majore de clima. In plus, multi copaci taiati pentru a face loc agriculturii au fost arsi sau lasati sa putrezeasca eliberand astfel mult mai mult dioxid de carbon in atmosfera.O alta consecinta a defrisarii are legatura cu posibilitatiile stiintifice care ar putea fi pierdute o data cu padurea. Este estimat ca doar o mica parte din plantele si animalele care traiesc in padurea ecuatoriala au fost identificate iar majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca acestea ar putea reprezenta cheia descoperiri unor leacuri pentru unele dintre cele mai mortale bolii cunoscute omului. De exemplu, Institutul American al Cancerului a catalogat peste 3000 de plante cu proprietati anti-cancer, 70% dintre care se gasesc in padurile tropicale. Cine stie ce secrete ascunde padurea ecuatoriala.

Nimeni nu poate supravietui nici macar o singura zi fara sa foloseasca cel putin un produs care provine dintr-o padure. Padurile ne asigura cantitatea de oxigen pe care o consumam zilnic, asigura un adapost sigur pentru o multime de specii de animale si de plante, ne asigura spatii recreative, deosebit de importante in zilele noastre.

Aproximativ 1,5 miliarde din saracii planetei depind in mod direct de paduri pentru elementele fundamentale, cum ar fi hrana si lemnul combustibil.

Cu toate acestea despaduririle continua. In fiecare an dispar de pe fata pamantului aproximativ 14,6 milioane de hactare de padure. Cauzele? Le stim cu totii: administrarea iresponsabila a padurilor, legile prost concepute si prea putin aplicate- fapt care incurajeaza taierea ilegala a padurilor- generand astfel o serie de catastrofe.

Un hectar de padure distrus inseamna periclitarea a 300 de specii de pasari, aproximativ 400 de specii de mamifere, insecte si alte vietuitoare si alte cateva sute de specii de plante.

Prin urmare, nu ar mai trebui sa ne mire faptul ca au loc schimbari climatice, ca habitatul uman este amenintat de aluneri de teren si de inundatii, nu ar trebui sa ne mire nici faptul ca biodiversitatea se modifica si ca dispar o multime de specii de plante si de animale.

Noi nu putem trai fara paduri, dar padurile cu siguranta traiesc mult mai bine fara noi. Taind padurile in continuare ne taiem singuri “craca de sub picioare”.