Influența Poluării asupra Producătorilor Primari din Apele Curgătoare

Domeniu: Ecologie

Conține 3 fișiere: doc

Pagini : 146 în total

Cuvinte : 28537

Mărime: 1.30MB (arhivat)

Publicat de: Ernest Buta

Puncte necesare: 11

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Balin Valentina

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

INTRODUCERE 1
I. EUTROFIZAREA APELOR – IMPORTANŢÃ TEORETICÃ ŞI PRACTICÃ 6
II. CERCETÃRI PERSONALE 9
1. INTRODUCERE 9
1.1. Obiectul şi scopul lucrării 9
1.2. Caracteristici acumulare Brădişor 9
2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZARE 12
2.1 Localizarea amplasamentului 12
2.2. Mediul fizic 12
2.2.1.Geologia şi geomorfologia 12
2.2.1.1. Geologia 13
2.2.1.2. Geomorfologia 13
2.3. Clima 14
2.4. Potenţialul seismic 15
2.5. Mediul biologic 15
2.5.1. Parametrii fizico-chimici ai apelor 15
2.5.2. Competenţa biotică acvatică 16
2.5.3. Competenţa biotică terestră 17
2.6. Mediul socio-economic 18
3.TRANSPORTUL ALUVIONAR 18
3.1. Condiţii microclimatice 18
3.2. Modificări ale mediului biologic preexistent 19
4. EFECTELE FAVORABILE ŞI NEFAVORABILE 24
4.1. Efecte funcţionale 24
4.2. Favorizarea activităţilor de turism şi agrement 24
4.3. Efecte asupra mediului fizic 25
4.4. Efecte asupra faunei şi florei 26
5. CONCLUZII ŞI RECOMANDÃRI 27
5.1. Concluzii 27
5.2. Recomandări 28
BILANŢ DE MEDIU
1.DESCRIEREA ŞI REZULTATELE INVESTIGAŢIILOR 29
1.1. Probe şi tipuri de analiză 29
1.2. Amplasarea punctelor de prelevare 30
1.3. Rezultatele obţinute 31
1.3.1. Configuraţia structurală a componentei biotice în aval de acumularea Mălaia 31
1.3.2. Configuraţia componentei biotice în perimetrul A.H.E. Brădişor 32
1.3.3. Componenta biotică în aval de acumularea Brădişor 40
1.3.4. Configuraţia biotică a râului Păscoaia în condiţiile captării sale 40
1.3.5. Analiza calităţii apelor 41
2.CONCLUZII ŞI RECOMANDÃRI 44
2.1. Reevaluarea impactului pe baza rezultatelor furnizate de investigaţii 44
2.2. Propuneri de măsuri pentru ameliorarea impactului 45
2.2.1. Pentru C.H.E. Brădişor 45
2.2.2. Propuneri şi recomandări privind programul de conformare 46
FENOMENUL DE EUTROFIZARE ÎN CADRUL ECOSISTEMULUI ACVATIC AL LACULUI BRÃDIŞOR
1. Descrierea fenomenului. Datele problemei 47
2. Cauza fenomenului de „înflorire” 49
3. Recomandări privind combaterea fenomenului de „înflorire” 50
III. REGULAMENTUL DE EXPLOATARE AL SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APÃ BRÃDIŞOR-RM.VÂLCEA 69
I. CAPTARE 69
II. ADUCŢIUNE APÃ BRUTÃ 73
III. CENTRALÃ HIDROELECTRICÃ DE MICÃ PUTERE VALEA
LUI STAN 76
IV. STAŢIA DE TRATARE VALEA LUI STAN 81
A. Tratare cu reactivi apă brută 83
B. Decantarea 107
C. Filtrarea 109
D. Clorinarea finală 119
E. Stocarea 119
V. TRANSPORT ŞI DISTRIBUŢIE APÃ POTABILÃ 121
VI. STAŢIA DE POMPARE PÃUŞA ŞI RACORD
GRAVITAŢIONAL CÃLIMÃNEŞTI 126
VII. RACORD NORD RM. VÂLCEA 129
IV. RECOMANDÃRI SAU MÃSURI ÎNTREPRINSE PENTRU DIMINUAREA SAU STOPAREA FENOMENULUI DE EUTROFIZARE 134
V. MATERII PRIME ÎN TRATAREA APEI BRUTE 136
BIBLIOGRAFIE 138

Extras din proiect

Apa constituie izvorul primar al vieţii pe pãmânt. Toate formele de viaţã cunoscute depind de apã., aceasta participând la toate procesele metabolice ale organismelor.

Datoritã creşterii populaţiei mondiale, dar şi a altor factori, tot mai puţini oameni beneficiazã de apã potabilã.

Raportul UNESCO despre dezvoltarea apei (WWDR, 2003) din cadrul Programului de Evaluare a Apei pe Plan Mondial aratã cã, în urmãtorii 20 de ani, cantitatea de apã potabilã disponibilã va scãdea cu 30%; 40% dintre locuitorii lumii nu au apã curatã suficientã pentru o igienã minimalã. Peste 2,2 milioane de oameni au murit în 2000 de boli legate de consumul de apã contaminatã sau din cauza secetei. În 2004, o organizaţie englezã, WaterAid, a raportat cã un copil moare la fiecare 15 secunde din cauza bolilor legate de apã ce ar putea fi uşor prevenite.

Se prevede cã apa ar putea deveni preţioasã precum petrolul. Apa potabilã este mai valoroasã decât oricând în istoria noastrã.

Civilizaţia umanã este responsabilã de influenţarea negativã a calitãţii apei, poluarea acesteia având efect direct asupra tuturor formelor de viaţã. În ţãrile în curs de dezvoltare, mai mult de 95% din apa menajerã este aruncatã în râuri şi golfuri, având un risc major pentru sãnãtatea umanã.

Principalele probleme ale apei dulci pe Terra pot fi grupate astfel:

• agenţii patogeni care produc boli virale, bacteriene şi parazitare;

• compuşi organici biodegradabili;

• eutrofizarea;

• nitraţii;

• salinitatea ( datoritã irigaţiilor excesive, mineritului, supraexploatarea apelor subterane);

• metalele grele;

• micropoluanţii organici (mai ales organo-halogenaţi – pesticidele);

• acidifierea (datoritã ploilor acide, apelor de minã etc.).

Omul infulenţeazã negativ cursurile de apã şi prin regularizarea lor. Pagubele cauzate râurilor de cãtre diferite lucrãri hidrotehnice sunt mai greu de înlãturat şi oarecum definitive.

Nocivitatea poluãrii apei se resfrânge direct sau indirect asupra omului, şi de aceea este necesar sã se cunoascã mai bine aceste pericole. Degradarea vieţii acvatice are numeroase consecinţe: ea poate duce la o sãrãcire generalã a florei ducând uneori pânã la dispariţia orcãrei forme de viaţã vegetalã. Aceastã dispariţie are efect direct asupra faunei (dispãrând producãtorii, dispar şi consumatorii), şi deci asupra omului.

În cazul efectelor poluãrii asupra râului Lotru şi lacului de acumulare Brãdişor trebuie avut în vedere şi modul în care acţiunea omului asupra râului Lotru şi formarea unui lac artificial a influenţat schimbarea biocenozei normale.

Lacul Brãdişor, ca orice lac de acumulare, datoritã oscilaţiilor de nivel ale apei nu poate forma o zonã litoralã, în zona malului lipsind deci o centurã vegetalã bine dezvoltatã. De asemenea, poluarea lui cu materii organice putrescileile duce la apariţia fenomenului de eutrofizare sau „înflorire a apei”. Astfel, prin proliferarea fitoplanctonului, nu numai cã mediul devine fatal peştilor (toxic datoritã emiterii de H2S), dar în cele din urmã, fãrã lucrãri de întreţinere lacul se colmateazã şi se îngusteazã.

Producãtorii primari (fitoplanctonul) se dezvoltã exagerat în acest caz.

În cazul râului Lotru poluarea cu materiale organice nu duce la o eutrofizare (fiind o apã curgãtoare) dar pericolul apare datoritã depozitãrii pe malurile lui de gunoaie menajere, deşeuri şi rumeguş care modificã calitatea apei.

În continuare voi prezenta cãteva noţiuni despre poluarea apelor şi despre eutrofizarea lacurilor.

Poluarea apelor se produce atunci când, în urma introducerii unor substanţe determinate – solide, lichide, gazoase, radioactive- apele suferã modificãri fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sãnãtatea publicã, pentru viaţa acvaticã, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism. Poluarea apelor afecteazã calitatea vieţii la scarã planetarã.

Apa reprezintã sursa de viaţã pentru organismele din toate mediile.

Poluarea apei datoritã agenţilor biologici duce la o contaminare puternicã, bacteriologicã a apei care are drept urmare rãspândirea unor afecţiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoidã.