Lacul Cuejdel - asociații vegetale

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Ecologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 22 în total
Cuvinte : 4105
Mărime: 117.19KB (arhivat)
Publicat de: Celia Teodorescu
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Pop Emilian

Cuprins

  1. INTRODUCERE 3
  2. CAPITOLUL 1. CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A ZONEI 4
  3. CAPITOLUL 2. ANALIZA FITOPLANCTONULUI LACULUI CUEJDEL 5
  4. 2.1. Conspect floristic
  5. 2.2. Descrierea taxonilor supraspecifici
  6. CAPITOLUL 3. DETERMINAREA CALITĂŢII APEI LACULUI CUEJDEL PE BAZA SPECIILOR SAPROBE 12
  7. CAPITOLUL 4. CALITATEA SI IMPORTANTA REZERVAŢIEI NATURALE CUEJDEL 18
  8. CONCLUZII 21
  9. BIBLIOGRAFIE 22

Extras din proiect

INTRODUCERE

Criza în creştere a apei ne atrage atenţia asupra faptului că apa este bunul cel mai de preţ al planetei. Pe lângă epuizarea fizică a apei, un lucru îngrijorător este degradarea ei prin poluare. Poluarea apelor produsă direct sau indirect prin activităţile umane, influenţează negativ calitatea apei, ea devenind improprie pentru folosire. Biodiversitatea acvatică este cea care suferă prima. Foarte multe specii au dispărut, unele înainte de a fi cunoscute, şi multe alte specii sunt în pericol de extincţie. De aceea se impun acţiuni responsabile din partea omului, pentru a nu distruge ceea ce nu este capabil să creeze.

Viaţa acvatică prezintă o dezvoltare nemăsurată pe care viaţa terestră nu o poate egala. Ea cuprinde cele mai multe forme animale, de la protozoare până la mamifere. Cea terestră nu cuprinde decât vârfuri, capete de serii şi, dintre acestea nu pe toate, (Gavrilă, 1978).

Lacul Cuejdel sau Lacul Crucii e cel mai mare lac de baraj natural din Europa, avand o suprafata de aproximativ 150 ha si o adancime medie de 10 m, un volum de apa de 1.000.000 mc si e in permanenta crestere. Barajul are 30 m inaltime si 100 m lungime, in aval formandu-se alte patru lacuri mici. Lacul Cuejdel s-a format in urma unor alunecari de teren succesive (1978-1991) pe cursul Cuejdelului, la baza Culmii Munticelu.

Pana nu demult, pentru nemteni şi restul Romaniei, Lacul Cuejdel, cel mai mare lac de baraj natural din tara, a fost o zona complet necunoscuta. si aceasta nu pentru ca oamenii de stiinta nu ar fi avut in vedere importanta zonei lacul Cuejdel, format prin alunecare de teren in 1978, in analiza primului stadiu de formare al ecosistemului lacustru. Repetatele sesizari ale cercetatorilor cu privire la importanta protejarii zonei Lacul Cuejdel au facut, de altfel, posibila transfomarea zonei lacul Cuejdel in rezervatie naturala in anul 2004, prin hotarare guvernamentala.

CAPITOLUL 1. CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A ZONEI

Lacul Cuejdel s-a format pe paraul Cuiejdel si este cel mai mare lac de baraj natural din Romania, situat in Muntii Stanisoarei, la o distanta de 25 km de Piatra Neamt, pe teritoriul comunei Garcina.

Lacul de pe paraul Cuejdel are la origine o alunecare masiva de teren care s-a produs pe versantul stang al vaii, in mai multe etape, incepand cu anul 1978 si culminand cu cea din 1991. In ultima etapa s-a format barajul natural care a blocat intreaga vale favorizand acumularea unei mari cantitati de apa rezultata ca urmare a precipitatiile abundente din perioada calda a anului 1991.

Asezat in linistea codrilor de brad intr-un peisaj salbatic, sub aspectul unei paduri inecate, Lacul Cuejdel se intinde pe o suprafata de 2,2 ha cu o lungime de 1 km si o adancime maxim de 16 m. In aval de lacul Cuejdel s-au format inca 4 mici lacuri care au suprafete de cateva sute de m2 si care alaturi de acesta reprezinta un “martor” in studiul si evolutia lanturilor trofice din primul stadiu de formare a acestor ecosisteme lacustre.

Cauza acestor alunecari de teren este considerata de specialisti ca fiind consecinta actiunii omului, care a sectionat deluviul de alunecare din baza versantului stang, prin constructia drumului forestier. Acelasi fenomen s-a intamplat si in perioada anilor 2003-2004 ca urmare a construirii noului drum forestier.

Frumusetea deosebita peisagistica, caracteristicile geomorfologice, limnologice si biodiversitatea specifica a lacului atesta unicitatea si importanta acestuia. Toate acestea, reprezinta argumentele care au stat in anul 2004, la baza declararii Lacului Cuejdel ca rezervatie naturala, fapt ce permite o protectie speciala a zonei.

Format in aceleasi conditii ca si Lacul Rosu, Lacul Cuejdel, datorita particularitatilor sale, ramane totusi, cel mai important lac de baraj natural din tara. In prezent, autoritatile locale impreuna cu Consiliul Judetean fac eforturi pentru a amenaja acest minunat dar al naturii care ofera conditii exceptionale pentru infiintarea unei

Preview document

Lacul Cuejdel - asociații vegetale - Pagina 1
Lacul Cuejdel - asociații vegetale - Pagina 2
Lacul Cuejdel - asociații vegetale - Pagina 3
Lacul Cuejdel - asociații vegetale - Pagina 4
Lacul Cuejdel - asociații vegetale - Pagina 5
Lacul Cuejdel - asociații vegetale - Pagina 6
Lacul Cuejdel - asociații vegetale - Pagina 7
Lacul Cuejdel - asociații vegetale - Pagina 8
Lacul Cuejdel - asociații vegetale - Pagina 9
Lacul Cuejdel - asociații vegetale - Pagina 10
Lacul Cuejdel - asociații vegetale - Pagina 11
Lacul Cuejdel - asociații vegetale - Pagina 12
Lacul Cuejdel - asociații vegetale - Pagina 13
Lacul Cuejdel - asociații vegetale - Pagina 14
Lacul Cuejdel - asociații vegetale - Pagina 15
Lacul Cuejdel - asociații vegetale - Pagina 16
Lacul Cuejdel - asociații vegetale - Pagina 17
Lacul Cuejdel - asociații vegetale - Pagina 18
Lacul Cuejdel - asociații vegetale - Pagina 19
Lacul Cuejdel - asociații vegetale - Pagina 20
Lacul Cuejdel - asociații vegetale - Pagina 21
Lacul Cuejdel - asociații vegetale - Pagina 22

Conținut arhivă zip

  • Lacul Cuejdel - Asociatii Vegetale.doc

Alții au mai descărcat și

Convenția Națiunilor Unite

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Art. 1. — Romania adera la Conventia Natiunilor Unite pentru combaterea desertificarii in tarile...

Brăila

Nefiind asa cum pare la prima vedere un oras de margine, vocatia esentiala a Brailei este aceea de a comunica cu lumea. "Dar al Dunarii”. Asa cum...

Ai nevoie de altceva?