Lacul Tăbăcărie

Suprafata................................................84,1ha Volum.....................................................1,26 mil m³

Lungime maxima....................................1375 m

Latime maxima.......................................825 m

Latime medie..........................................650 m

Adancime maxima..................................4,4 m

Adancime medie.....................................1,5 m

Suprafata bazinului de receptie...............9,6 km²

Lacul Tabacarie e amplasat in sectorul maritim al Dobrogei la aproximativ 28º37’

longitudine estica,44º15’ latitudine nordica,intr-o zona cu relief jos,cu lagune si limanuri fluviale si perisipuri cu dune.

Din punct de vedere sedimentologic zona Lacului Tabacarie este strans legata de evolutia Lacului Siutghiol,situata la nord si cu care comunica printr-un canal.Lacul Siutghiol este

din punct de vedere genetic o laguna aparuta prin bararea unui golf marin.Lacul Tabacarie este un liman fluviatil format din bararea unei vai de rau cu aluviunile marine ale cordonului litoral Mamaia.

Relativ izolat de susele naturale,acviferul freatic fiind insuficient,Lacul Tabacarie are un nivel hidrologic dependent de aportul de ape din Lacul Siutghiol,surplusul de apa este deversat in mare printr-un stavilar,in punctul „Pescarie”.

Situatia ambientala a Lacului Tabacarie este deosebit de grava,imbunatatirea acesteia necesitand masuri de protectie urgente.Avand in vedere ca principala sursa de poluare a lacului o reprezinta alimentarea din deversarea pluviala,masurile de protectie trebuie sa prevada captarea si epurarea prealabila a apelor ce sunt deversate in lac.

Sursele de poluarea a Lacului Tabacarie

Cu ani in urma,pe malurile Lacului Tabacarie,existau deversari sporadice,deoarece cartierele de locuinte nu erau dezvoltate cum sunt in prezent.

O data cu dezvoltarea oraşului Constanţa, s-au luat măsuri de regularizare a canalizării orăşeneşti, considerându-se că pentru o siguranţa mai mare, să existe posibilităţi de deversare în lac a apelor pluviale, dar aceasta numai în cazul ploilor abundente sau în caz de avarii în reţeaua de canalizare.S-au făcut în acest sens racordurile necesare la reţeaua de canalizare existentă.

O data cu construirea cartierelor Tomis III,IV,V,VI reteaua de canalizare a ramas subdimensionala si s-au facut numeroase racorduri pentru ape reziduale la reteaua de ape pluviale.Reteaua de canalizare a ramas insuficienta pentru preluarea debitelor menajere care sunt mereu in crestere.

Spre exemplu,cateva restaurante din Satul de Vacanta nu s-au putut racorda la reteaua de canalizare oraseneasca,situata cu cativa metri mai sus.Astfel,restaurantele au fost racordate la reteaua pluviala de siguranta,ori s-au executat lucrari clandestine,care deverseaza in Lacul Tabacarie ape uzate,neepurate.

Au fost depistate în 1993, pe malul Lacului Tăbăcărie, 8 surse de poluare.După modul de funcţionare, sursele se împart în două categorii: permanente(2 surse), intermitente(6 surse).

O sursă de poluare este şi staţia de pompare Lăpuşneanu care preia apa menajeră din 1/3 din oraş, nefăcând faţă debitelor actuale şi este nevoită să deverseze în Lacul Tăbăcărie, mai ales în timpul ploilor abundente.

Lacul Tabacarie

Lacul Tabacarie este supravegheat in patru sectiuni:S.P.Lapusneanu,Delfinariu,

legatura Marea Neagra,legatura lac Siutghiol,frecventa fiind lunara.

Indicator valoare medie 2007 (mg/dm3):

Oxigen dizolvat 9,28 CBO 57,5 CCOMn 23,97 N total 5,07 P total 3,99 Biomasa FPK 59,3 pH 8,3

Zooplanctonul are o densitate cuprinsa intre 10-47 de exemplare/dm3,iar structura biocenozei este dominata de copepode,rotifere si ciliate.

In concluzie,se constata accentuarea procesului de eutrofizare,lacul Tabacarie fiind deci un lac eutrof.

10.2 Obiective

- epurarea si evacuarea in emisare a apelor uzate;

– atragerea capitalului privat in finantarea investitiilor din domeniul infrastructurii

locale;

– institutionalizarea creditului local si extinderea utilizarii acestuia in finantarea

investitiilor din infrastructura;

Principalele obiective strategice pe termen lung(2004-2030)ale RAJA Constanta vor fi:

-indeplinirea exigentelor impuse prin directivele UE la toate categoriile de

servicii publice de gospodarie comunala;

-protectia mediului;

-gospodarirea cu grija a resurselor naturale;

– promovarea masurilor de dezvoltare durabila;

– extinderea sistemelor de canalizare pentru servicii cu impact major asupra starii de

sanatate si a nivelului de trai al populatiei(alimentarea cu apa,canalizare,salubrizare) si

cresterea gradului de acces al populatiei la aceste servicii.

- producere,intretinere si reparatii utilaje si instalatii specifice activitatilor de alimentare cu

apa si canalizare;