Managementul Ariilor Protejate

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Managementul Ariilor Protejate.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 43 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Gabriela Staicu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

INTRODUCERE 4
Capitolul 1 ARIILE PROTEJATE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI IN ROMÂNIA 5
1.1. Legislatia ariilor protejate in Romania 5
1.2. Categorii de arii protejate in Romania 5
1.3. Directivele Europene şi documentele programatice ce au ca obiect arii protejate 6
Capitolul 2 ARIILE PROTEJATE DIN JUDEŢUL ARGEŞ 10
2.1. Biodiversitatea României 10
2.2. Starea ariilor protejate din judeţul Argeş 10
2.3. Arii de interes naţional 10
2.4. Arii de interes comunitar 10
2.5. Siturile Natura 2000- SCI 11
2.6. Arii protejate incluse în Parcul Naţional Piatra Craiului 11
Capitolul 3 BIODIVERSITATEA PARCULUI NAŢIONAL 12
3.1. Mediul fizic şi biodiversitate 12
3.2. Cadru fizico-geografic 12
3.3. Biodiversitate şi habitate 12
3.4. Peisaj 14
3.5. Ameninţări 14
3.6. Ameninţări datorate activităţilor antropice 14
3.7. Ameninţări naturale 15
3.8. Conservarea moştenirii culturale 15
3.9. Utilizarea terenurilor şi a resurselor naturale 16
3.10.Turism şi recreere 17
3.11.Educaţie şi conştientizare 19
3.12. Impactul activităţilor antropice exercitate asupra Parcului National Piatra Craiului 20
Capitolul 4 STUDIU DE CAZ 22
PARCUL NAŢIONAL PIATRA CRAIULUI 22
4.1. Descriere generală 22
4.1.1. Localizare 22
4.1.2. Limitele prezente şi zonarea internă 22
4.1.3. Geologie 23
4.1.4. Geomorfologie 23
4.1.5. Apele 24
4.1.6. Clima 25
4.1.7. Solurile 26
4.2. Descrierea mediului biologic 26
4.2.1. Flora 26
4.2.2. Vegetaţia 28
4.2.3. Faună 29
4.2.4. Habitate 31
4.2.5. Peisaj 32
4.2.6. Semnificaţie şi interes pentru zonă 32
4.2.7. Aspecte socio-economice, folosinţa terenului în prezent 32
4.2.8. Aspecte socio-culturale 35
4.2.9.. Alţi factori de interes 36
4.2.10. Folosinţa actuală a terenurilor 36
4.2.11. Starea actuală de conservare 37
4.2.12.. Turism şi facilităţi de turism 38
4.3. Acţiuni 40
Capitolul 5 42
CONCLUZII 42
BIBLIOGRAFIE 44

Extras din document

INTRODUCERE

România are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datorează în parte condiţiilor fizico-geografice care includ munţi, câmpii, reţele hidrografice majore, zone umede şi unul din cele mai vaste sisteme de delta ale Europei (Delta Dunării). De asemenea datorită poziţiei geografice a României, flora şi fauna prezintă influenţe asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud şi componente continental europene dinspre nord-vest.

În România există 13 Parcuri Naţionale (16,83% din suprafaţa totală a ariilor protejate), 13 Parcuri Naturale (42,32%), precum şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (31,59%) şi alte tipuri de arii proejate 9,26%. Suprafaţa totală a parcurilor naţionale, parcurilor naturale şi rezervaţiilor biosferei este de 1687,460ha (121,779ha suprafaţa maritimă), ceea ce reprezintă 7% din suprafaţa terestră a ţării. În afara parcurilor naţionale, parcurilor naturale şi reyervatiilor biosferei există circa 935 de rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii şi rezervaţii naturale a căror suprafaţă nu a fost încă determinată, însă este estimată la aproximativ 180000ha terestre.

Suprafaţa terestră a ariilor protejate acoperă 7,8% din suprafaţa terestră a ţării la finele anului 2005. Până la sfârşitul anului 2013, acest procent urmează să crească la 15%. Au fost identificate 116 Arii Speciale de Protecţie (ASP) şi 79 situri de Interes Comunitar (SIC) care îndeplinesc criteriile Reţelei Natura 2000.

Conform prevederilor OUG NR. 236/2000 (art.5, alin.2) privind regimul ariilor protejate, Parcul National Piatra Craiului face parte din categoria parcurilor naţionale, ce au drept scop protecţia şi conservarea unor esantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice.

Ca parc naţional, Piatra Craiului reprezintă o foarte diversă şi bogată oportunitate pentru a conduce cercetări. Această arie poate susţine proiecte de cercetări sociologice şi ştiinţifice în medii academice şi de conservare. Exemple de cercetări efectuate recent sunt supravegherea speciilor de plante si animale în parc şi studiul tendinţelor turiştilor în jurul Parcului Naţional Piatra Craiului.

Viitoarele cercetări trebuie să includă un inventar complet, multisezonal al numărului de turişti în zonă. Datele curente sunt valabile numai vara (vărf de sezon) şi toamna şi reprezintă numai un an. O serie de date multianuale vor permite administraţiei parcului să urmăreasca tendinţele turismului şi impacturile (pozitive sau negative) în zonă.

Un astfel de studiu socio- economic la nivel de sat este necesar, de asemenea, mai ales în satele Măgura si Peştera. Rezultatele unui astfel de studiu vor ajuta Parcul să implementeze programul de granturi mici, care intenţioneaza să ajute aceste sate sau şi altele din vecinatatea Parcului National Piatra Craiului. Este nevoie să includă ocuparea forţei de muncă, sursele şi nivelul de venituri, date demografice referitoare la mărimea familiei, profilele pe varste, nivele de folosire ale resurselor naturale, numărul de animale domestice, ce produse se produc in zonă, meştesuguri practicate, oportunităţi de afaceri, surse de finanţare (familiare, credite, etc) şi nivelul de asistenţă social sau alte moduri de implicare ale unor agenţii guvernamentale.

Parcurile naţionale au fost create în scopul de a conserva natura în beneficiul şi pentru agrementul publicului. Parcul naţional reprezintă unul sau mai multe ecosisteme, puţin sau deloc transformate prin exploatare şi transformare umană, unde speciile de plante şi animale sunt de un interes deosebit din punct de vedere ştiinţific, educativ şi recreativ sau în care există peisaje naturale de o mare valoare estetică.

Capitolul 1

ARIILE PROTEJATE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI IN ROMÂNIA

La realizarea lucrării a fost utilizată bibliografia disponibilă despre ecologia populaţiilor şi managementul biodiversităţii. Informaţiile directe, mai ales cele privitoare la studiul de caz, au fost culese din surse de încredere de pe internet.

Au fost consultate monografii şi date existente despre elementele geografice şi ecologice proprii Parcului Naţional Piatra Craiului, precum şi despre activităţile şi ameninţările existente pe teritotiul parcului şi acţiunile pentru diminuarea impactului negativ asupra acestuia.

Au fost consultate şi web-site-urile localităţilor, precum şi hărţile existente, pentru a se determina şi explica impactul activităţilor antropice asupra Parcului Naţional Piatra Craiului.

1.1. Legislaţia ariilor protejate in România

• Legea nr. 462 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea OUG nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

• Ordinul nr. 1198/2005 pentru actualizarea anexelor nr. 2, 3, 4 şi 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 462 din 18 iulie 2001;

• Legea nr. 13/1993 prin care România a aderat la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979.

1.2. Categorii de arii protejate in România

Noua lege a ariilor protejate instituie un numar de zece categorii de arii protejate, din care cinci categorii de nivel naţional (corespunzatoare categoriilor I-IV definite de normele Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii – IUCN şi cinci categorii stabilite prin convenţii internaţionale specifice). In aceste categorii vor fi încadrate pe viitor atât ariile protejate existente, cât şi cele ce se vor institui de acum încolo. Dar să vedem pe scurt care sunt aceste categorii, reproducând în extras cele mai importante prevederi din lege.

1. Rezervaţii ştiinţifice

Rezervaţiile ştiinţifice sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor habitate terestre şi/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes ştiinţific sub aspect floristic, faunistic, geologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură.

2. Parcuri naţionale

Parcurile naţionale sunt acele arii protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitarii în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice.

3. Monumente ale naturii

Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologica, ştiinţifica, peisagistica deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice sau ameninţate cu dispariţia, arbori seculari, asociatii floristice şi faunistice, fenomene geologice – peşteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade şi alte manifestări şi formaţiuni geologice, depozite fosilifere, precum şi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu prin unicitatea sau raritatea lor.

4. Rezervaţii naturale

Rezervatiile naturale sunt acele arii protejate al caror scop este protectia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic.

5. Parcuri naturale

Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativă şi/sau culturală deseori cu o mare diversitate biologică.

Fisiere in arhiva (1):

  • Managementul Ariilor Protejate.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE ŞTIINŢELE NATURII ŞI ECOLOGIE