Cuprins
- 1. Introducere - Analiza ciclului de viață pentru produsele alimentare
- 1.1. Cadrul legislativ privind managementul deșeurilor industriale
- 1.1.1. Cerințele Agendei 21 (dezvoltarea durabilă)
- 1.1.2. Strategia națională de protecția mediului
- 2. Descrierea industriei vinului
- 2.1.Descrierea proceselor
- 2.2.Elaborarea schemei fluxului tehnologic
- 2.3.Descrierea intrărilor și a ieșirilor din fluxul de producție
- 3. Natura și sursa deșeurilor generate de sectorul industriei vinului
- 3.1.Clasificarea deșeurilor generate de industria vinului – categorii și tipuri de deșeuri
- 3.2.Caracteristici specifice deșeurilor – compoziție
- 4.Evaluarea impactului asupra mediului
- 4.1.Ierarhia deșeurilor
- 4.2.Tratarea deșeurilor
Extras din proiect
1.INTRODUCERE
Industria fermentativă ocupă un loc important în industria alimentară, prin procesele sale specifice la obţinere unei game largi de produse alimentare,cum ar fi: berea, alcoolul, vinul, drojdia, cidrul.
România este una din marile ţări viticole ale Europei. Dezvoltarea viticulturii se datorează condiţiilor prielnice pe care viţa de vie le găseşte pe tot cuprinsul ţării. Aşezarea geografică şi relieful variat al tării noastre asigură condiţii naturale, favorabile viţei de vie, pentru a obţine vinuri de calitate.
Lucrarea prezintă tehnologia de obţinere a vinului alb, valorificarea subproduselor şi minimizarea deşeurilor rezultate în procesul de vinificaţie, având ca materie primă strugurii albi.
Vinificaţia reprezintă procesul industrial de prelucrare a strugurilor în scopul preparării vinurilor şi a produselor pe bază de vin.
În economia unei ţări, industria vinului poate avea un rol important prin volumul de produse obţinute, a diversităţii şi a valorii economice a acestora..
Vinul este o băutură alcoolică naturală, obţinută prin fermentarea completă sau parţială a strugurilor zdrobiţi sau nezdrobiţi, proaspeţi sau stafidiţi ori prin fermentarea mustului de struguri.
Vinul poate fi considerat un produs cu o compoziţie chimică complexă, dependent de materia primă, de calitatea şi sortimentaţia acesteia, fiind alcătuit din peste 500 de componente chimice.
În industria vinului, în urma prelucrării strugurilor pentru obţinerea produsului finit, rezultă o serie de subproduse şi deşeuri care pot fi valorificate (ciorchinii, tescovina, tirighia, drojdiile), iar prin prelucrarea acestora se realizează o bună protecţie a mediului înconjurător.
Tehnologiile de valorificare a subproduselor vinicole se realizează în condiţii tehnico-ecologice avantajoase.
Valorificarea complexă a subproduselor este determinată de ponderea mare a acestora şi a substanţelor pe care le conţin, fiind utile diferitelor industrii : obţinerea alcoolului etilic prin distilarea tescovinei, acidul tartric şi tartraţii utilizaţi în diferite industrii (alimentară, chimică, farmaceutică, textilă), uleiul de seminţe care poate fi utilizat în industria chimică, utilizarea drojdiilor şi a seminţelor ca surse de proteine furajere, colorantul alimentar folosit în industria alimentară la colorarea produselor.
Vinul conţine o serie de substanţe uşor asimilabile (glucide, alcool, acizi organici), vitamine, enzime indispensabile alimentaţiei organismului uman. Acizii din vin completează aciditatea insuficientă a sucului gastric, accelerează digestia glucidelor, exercită o acţiune bactericidă în organism.
Vinul este considerat un aliment valoros în industria alimentară. Consumul moderat al vinului este recomandat în mod terapeutic pentru bolile respiratorii, în unele boli ale aparatului circulator, în unele boli digestive, în anemii. Acesta creşte puterea de rezistenţă al organismului în activitatea obişnuită şi contra bolilor.
Toate aceste caracteristici ale vinului sunt valabile doar pentru vinurile sănătoase şi cu compoziţie normală, obţinute prin fermentaţia naturală a mustului sau strugurilor fără adaos-uri străine.
Tehnologia vinului este un process tehnologic foarte fin, dar şi costisitor, deoarece numai 70% din material folosită este pentru producerea vinului, iar restul de 30% se pierde sub formă de deşeuri.
În tehnologiile moderne de prelucrare a produselor viticole se prevede proiectarea şi realizarea tehnologiilor integrate, în care produsul principal şi produsele secundare să prezinte o atenţie similară prin aplicarea unui grad de industrializare intensiv. Astfel, este evidentă importanţa măsurilor ecologice de protecţie a factorilor de mediu, fără a se pierde din vedere eficienţa obţinută prin valorificarea subproduselor, apreciată cantitativ la circa 25% din producţia recoltei de struguri.
Deşeurile vinificaţiei cauzează probleme ecologice, deoarece neutralizarea şi utilizarea deşeurilor fermentative amestecate cu diferiţi compuşi, prezintă un pericol pentru mediu şi sănătatea populaţiei.
Realizările tehnico-ştiinţifice curente permit propunerea unor mijloace de valorificare a deşeurilor cu un avantaj economic remarcabil, uneori acesta fiind mai mare decât cel obţinut în urma producerii vinului.
În această lucrare voi evidenţia câteva metode de valorificare a deşeurilor şi subproduselor din industria viticolă : valorificarea tescovinei, drojdiei de vin, tirighiei, dioxidului de carbon, obţinerea uleiului din seminţele de struguri, valorificarea deşeurilor rezultate din procesul de extracţie a uleiului din seminţele de struguri, valorificarea vinurilor calitativ alterate în obţinerea oţetului.
Bibliografie
1. D. Bernaz, I. Dumitrescu, Gh. Bernaz, M. Martin Tehnologia vinului. Editura Agro-Silvică, Bucureşti, 1962.
2. Gh. Stănciulescu Fabricarea băuturilor alcoolice naturale. Editura Tehnică, Bucureşti, 1973.
3. Gh. Stănciulescu, D. Rusnac, Gh. Borteş Tehnologia distilatelor alcoolice din fructe şi vin. Editura Ceres, Bucureşti, 1975.
4. Banu C. Manualul inginerului de Industrie alimentară. Vol II. Editura Tehnică, Bucureşti, 1999.
5. D. Ciobanu, V. Nedeff, M. Leonte, M. Macoveanu (coord.) Minimizarea zăcămintelor tehnologice în industria alimentară prin valorificarea subproduselor şi deşeurilor. Vol. I. , Editura Ecozone, Iaşi, 2005.
6. [1] Cotea D. Valeriu, Pomohaci I. Nicolai Oenologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
7. [2] Adriana Dabija Tehnologie şi utilaj în industria vinului şi a băuturilor alcoolice distilate, Editura Alma Mater, Bacău, 2002.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Managementul calitatii mediului - Aviz de mediu.doc