Cuprins
- Cap.1. Mediul industrial si poluarea 4
- Cap.2. Poluarea apei 7
- 2.1. Surse de poluare 7
- 2.2. Tipuri de poluare 7
- Cap.3.Epurarea apelor uzate 14
- 3.1.Îndepartarea suspensiilor solide.tratamentul primar de epurare 14
- 3.1.1. Epurarea prin sedimentare 15
- 3.1.2. Separatoare prin foltatie 17
- 3.1.3. Egalizare debit efluent 18
- 3.2. Indepartarea substantelor organice.Tratamentul secundar de epurare.Bazine de stabilizare aerate 18
- 3.3. Namolul activ 20
- 3.4. Haldarea namolului activ 22
- 3.5. Tehnici de tratare a efluentilor de la fabrica de hartie 24
- 3.5.1. Tehnici de tratare externa a efluentilor 25
- 3.5.2. Tehnici pentru tratamentul primar al efluentului 26
- 3.5.3. Tehnici pentru tratamentul secundar al efluentului 26
- 3.5.3.1. Tratamentul biologic aerob 27
- 3.5.3.2. Tratamentul biologic anaerob 29
- 3.5.4. Tehnici pentru tratamentul tertiar al efluentului 30
- 3.5.5. Tehnici de tratare interna a apelor reziduale de la fabricarea hartiei 30
- BIBLIOGRAFIE 33
Extras din proiect
Cap.1 Mediul industrial şi poluarea
Una din problemele majore ale omenirii o constitue în prezent poluarea. Este evident ca mediul natural se deterioreaza încetul cu încetul şi ca sistemele ecologice nu se mai pot adapta la presiunea factorilor antropici, autoreglarea ecosferei nemaifiind posibilă
O analiză a mecanismelor poluării, a efectelor şi implicaţiilor include o strictă interdependenţă între părţile componente ale mediului, acţiunea unuia antrenând implicit influenţa asupra celorlalţi (cu effect local sau la distanţă).
Sunt de menţionat mai multe aspecte:
- poluarea atmosferei cu aerosoli şi substanţe chimice nu este nocivă numai pentru respiraţie. Substanţele respective ajung pe pământ, depunându-se pe sol sau pe frunzele plantelor fie direct, fie prin intermediul precipitaţiilor care le antrenează. Prezenţa aerosolilor in atmosferă favorizează opacitatea acesteia, diminuează transferul energetic al razelor solare către plante şi, ca urmare, diminuează efectele fenomenului de fotosinteză, respectiv ale eliberării oxigenului necesar vieţii ;
- poluarea primară a solurilor (depozitarea deşeurilor pe sol) nu înseamna numai afectarea locală a solurilor respective. Ea înseamnă, deopotrivă, in funcţie de substanţa poluantă, poluarea secundară a atmosferei, poluarea apelor superficiale şi subterane. Tot aici trebuie amintită degradarea directa a solurilor de către ploi, la anumite intervenţii ale omului în vegetaţia terestră, care provoacă antrenarea stratului fertil ;
- poluarea primară a apelor (introducerea deşeurilor direct în ape) sau poluarea lor secundară (fie direct din atmosferă, fie din sol, prin intermediul precipitaţiilor) poate avea efecte multiple, fie asupra solului şi plantelor, fie direct asupra omului, prin apa folosită pentru băut. Încheierea ciclului hidric, prin vărsarea apelor dulci în mări şi oceane duce, de asemenea, la invadarea acestora cu substanţe poluante, mult peste aportul de săruri, şi suspensii rezultate din ciclul natural, cu influenţe asupra florei şi faunei marine şi cu reacţii consecutive din partea acestora ;
- poluarea directă a mărilor, cu aceleaşi efecte menţionate mai sus, la care se poate adăuga în unele cazuri (prin poluare cu substanţe petroliere) diminuarea intensitaţii evaporaţiei si deci a reciclarii apei în natură.
Urmatoarele elemente esenţiale sunt de reţinut din cele de mai sus :
- poluarea unui factor al mediului fizic are într-un fel sau altul efecte asupra celorlalţi factori ai mediului ;
- atmosfera, inveliş foarte mobil al pământului, permite transportul poluanţilor la distanţă, acţionând şi în sensul dispersării lor ;
- spre deosebire de atmosferă, apa are un rol de concentrator al poluanţilor ;
- dirijarea poluanţilor de către ape se face fie direct, în mari şi oceane, care constitue rezervorul ultim al tuturor deşeurilor, fie se reciclează prin intermediul factorului uman (refolosirea apei pentru necesitaţi posibile, iritaţii, industrii) ;
- tot prin intermediul apei, poluanţii invadeaza ciclul alimentar al omului fie prin consumul direct, fie prin intermediului alimentelor de natură animală sau vegetală, care concentrează asemenea substanţe în cursul dezvoltării.
Cele de mai sus pun în evidenţă rolul deosebit al apei în interrelaţiile
cu ceilalţi factori ai mediului şi că, în tratarea aspectelor poluării apelor şi a consecinţelor lor, de aceste interrelaţii trebuie ţinut seama.
Aceste elemente au condus la organizarea unor acţiuni concentrate pentru diminuarea poluării planetei. Acţiunile au culminat cu Conferinţa Mondială ‘Mediu şi Dezvoltare’ , de la Rio de Janeiro, din iunie 1992, care a stabilit un adevarat plan pe termen lung de stopare a poluării locale, regionale, continentale şi globale, cu acţiuni concrete de redresare ecologică.
Poluarea ce se manifestă în prezent se remarcă prin:
- diversificarea deşeurilor (gaze, lichide sau solide);
- creşterea continuă a cantităţii de deşeuri, în valoare absolută şi pe cap de locuitor ;
- concentrarea punctelor de evacuare în mediu datorită aglomerărilor industriale şi urbanizării ;
- ponderea mare pe care o are şi poluarea difuză, datorită intensificării poluării globale a factorilor de mediu.
Principalele activităţi şi aglomerări umane care participă la poluarea apelor sunt :
- industria, considerată ca având în prezent ponderea cea mai mare. Aici sunt avute în vedere şi activităţile în domeniul energetic, inclusiv problemele particulare pe care le ridică centralele nuclearo- electrice (ca şi alte activităţi care folosesc reacţii nucleare sau radioizotopi), dar şi activităţile din industria extractivă de materii prime (combustibili, minerale, lemn etc.) ;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Metode de Combatere a Poluarii Apelor in Industria Hartiei.doc