Metode Moderne de Control a Incărcăturii Poluante din Sol

1. Generalități : Pe parcursul celor 400 milioane de ani de cînd viața a ieșit pe uscat, suprafața Terrei s-a schimbat fundamental, pustiurile uscate si pietroase au fost acoperite cu stratul fertil de suprafață pe care s-a dezvoltat viața. La formarea stratului fertil au contribuit și plantele verzi datorită cărora solul s-a îmbogățit în substanțe organice și microorganisme heterotrofe. Așa cum știm deja, producția de biomasă este de 10 miliarde tone pe an, din care omul folosește ca hrană aproximativ 900 milioane, cantitate de două ori mai mică decît minimul necesar populației globului pentru supraviețuire, adică decît minimul fiziologic. Prin urmare în acest moment omenirea se confruntă cu un mare deficit de hrană. Conform datelor ONU aproximativ o treime din populația globului suferă de foame.

Fig. 1 Terra (www.revistauniversulmeu.wordpress.com)

1.1. Solul este un amestec de materie din plante, minerale și animale care se formează într-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creșterea majorității plantelor și esențial pentru toată producția agricolă. Poluarea solului este acumularea de compuși chimici toxici, săruri, patogeni (organisme care provoacă boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viața plantelor și animalelor. Suprafața totală a fondului de uscat al planetei este de aproximativ 134 milioane de km2, din care 14 milioane sunt ocupate de ghețari. Din această suprafață, cea considerată productivă este de numai 86 milioane din care, cea ocupată de terenuri agricole este de numai 45 (restul sunt pășuni și păduri). Suprafața terenului agricol, adică prelucrată, reprezintă numai 3% din suprafața uscatului. În marea majoritate a țărilor dezvoltate, terenul agricol s-a stabilizat, în timp ce în țările în curs de dezvoltare suprafața acestora continuă să crească. Ca o altă dată statistică de exemplu, în secolul trecut intre 1947 și 1970 suprafața arabilă s-a dublat, dar tendința se menține și astăzi. Această dezvoltare extensivă nu rezolvă și nu va rezolva problemele legate de fondul de hrană necesar, mai ales că pierderile de pămînt arabil sunt imense datorită exploatărilor neraționale. Suprafața totală de pămînturi degradate în decursul istoriei este de circa 20milioane km2 mult mai mare decît suprafața arabilă utilizată în prezent. Acest lucru a fost posibil prin: construcții, minerit, pustiiri, salinizări. Agricultura mondială pierde anual intre 50.000 si 70.000 km2 de sol. Terenurile agricole sunt într-o dinamică continuă: pe de o parte sunt intergrate acestei categorii de sol terenuri noi prin defrișări, distrugeri de pășuni, iar pe de altă parte sunt pustiite suprafețe enorme. Suprafața pădurilor tropicale se micșorează cu o viteză de 1% pe an, iar pădurile planetei cu 20 ari/min. Poluarea solului este o problemă importantă de mediu care interesează din ce în ce mai mult pe oamenii de știință.

1.2. Poluarea reprezintă contaminarea mediului cu diferite substanțe chimice dăunatoare care afectează calitatea vieții, buna funcționare a ecosistemelor și nu în ultimul rând sănătatea umană. Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupţiile vulcanice, cea mai mare parte a substanţelor poluante provine din activităţile umane. Interesul pentru poluarea mediului a crescut foarte mult pentru întreaga populație a globului, a instituțiilor și a organizațiilor diverse, unele polivalente, altele cu caracter specializat, orientate exclusiv pe problemele poluării. Fara sol nu exista viață.

Solul format de-a lungul milioanelor de ani poate fi distrus de eroziune în câteva zile. O treime din solul planetei este serios deteriorat, fapt ce are consecințe fatale asupra naturii. Poluarea este evidentă și în cazul solului care este cel de-al treilea factor important de mediu, ce trebuie protejat la fel ca și apa și aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate în ape și aer acoperă uscatul, ambianța imediată de viață a oamenilor, tocmai în locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, urâțesc natura acolo unde este mai cautată pentru frumusețea ei. Roca ce acoperă pământul a fost transformată de vânt, ploaie și gheață în particule minuscule, ce pe baza dimensiunilor și calității sunt denumite nisip, argilă sau mâl.