Modelarea proceselor ecologice în cultura de varză

Introducere

Varza albă provine, pe linie filogenetică din varza sălbatică, originară de pe tărâmurile mediteraneene și coastele europene ale Oceanului Atlantic. Această varietate era cunoscută și eventual cultivată împreună cu altele, încă din antichitate, în Imperiul Român.

Varza albă este cunoscută în cultură, începând cu secolul al XII-lea, în Europa de Vest și secolul al XIII-lea în Europa de Est. În țara noastră, cultura acestei legume, este cunoscută începând cu secolele XIV-XV, era puțin cultivată, mai ales la mânăstiri, curțile domnești și boierești, fiind considerată o legumă de lux Un număr suficient de mare de lucrări și documente scrise,demonstrează că varza era o plantă cultivată și bine cunoscută în țările Românești.

În secolul al XIX-lea, varza albă era una dintre principalele specii legumicole cultivate țara noastră a cărei tehnologie de cultivare a fost mult îmbunătătită prin contribuția grădinarilor bulgari. În prezent, varza albă se cultivă în toate regiunile de pe glob, unde găsește condiții prielnice, practic între cele două cercuri polare. După datele statistice FAO, pe glob se cultivă circa 2 milioane hectare,cu o producție totală de peste 48 milioane tone, corespunzător unei producții medii de 24 t/ha În țara noastră, în ultimii 10 ani, a fost cultivată, în medie, o suprafață de circa 30.000 ha/an, cu o producție medie cuprinsă între 18-23 t/ha.La noi în țară, varza găsește condiții favorabile în toate zonele legumicole, cu unele diferențe pentru varza timpurie, la care se obțin recolte performante în zonele cu desprimăvărare mai timpurie.

1. Importanţa culturii verzei

Cultura verzei este una dintre cele mai importante în spectrul plantelor legumicole din ţara noastră, fapt demonstrat de marea suprafaţă cultivată (14-15% din suprafaţa totală de legume).

2. Importanța alimentară

Varza albă se cultivă pentru căpățânile sale care se consumă sub formă de salată crudă, simplă sau asortată, diferite preparate culinare, cu sau fără carne etc., precum și murată sau în diferite conserve. Deși are o valoare alimentară relativ redusă , varza se consumă, practic, în tot cursul anului, datorită conținutului sau în săruri minerale și vitamine. Produsul proaspăt de varză conține: circa 92% apă, 5-6% glucide, 1,2-1,5% proteine, 0,2 % grăsimi; săruri minerale: de calciu-46mg/100g, 31 mg/100g fosfor, de sodiu-20 mg/100g, de potasiu-24mg/100g potasiu, vitamine: C, complexul B-1. Valoarea calorică este relativ redusă(36 kcal/100).

3. Importanța agrofitotehnică

Varza este o specie care se încadrează ușor în asolamentele legumicole și se poate cultiva în diferite sisteme și tipuri de culturi, în câmp și în spații protejate; ca varza timpurie, de vară sau de toamnă; în culturi succesive, duble, asociate. Cultivarea verzei albe este relativ simplă: deși se înființează, de regulă, prin răsad, nu prezintă lucrări speciale de îngrijire. Importanța economică a culturii de varză rezultă din faptul că producțiile medii pot fi foarte mari (chiar în jur de 100 t/ha), recolta se realizează pe o lungă perioadă de timp a anului, asigurând venituri, practic, din primăvară până în toamnă. Recolta este un produs puțin perisabil în timpul transportului, păstrării temporare și valorificării. Cheltuielile la unitatea de suprafață sunt relativ reduse, unele lucrări, de la înființare până la recoltare, putând fi complet mecanizate. Tehnologiile de cultură de la noi din țară demonstrează că această cultură are totuși un caracter extensiv, având în vedere un consum de forță de muncă manual cuprins între aproximativ 600-900 ore/om/ha.

4. Particularități botanice și biologice

Varza este o plantă bienală, ierboasă, cu rădăcină și, parțial, tulpină lemnificate. Planta prezintă în pământ o rădăcină mai mult sau mai puțin pivotantă, bogat ramificată, de consistență lemnoasă (niciodată cărnoasă), ce poate ajunge până la 1,5 m adâncime.