Monitorizarea calității solurilor din Sânnicolau Mare

1. Introducere

Prin sistemul de monitoring al calitatii solului se urmareste stabilirea starii de calitate a solurilor cu privire la reactive (pH), fosfor si potasiu accesibili si indicele de N pentru intreaga suprafata agricola a teritoriului unei tari, evolutia gradului de saraturare secundara, de exces de umiditate si de eroziune a solurilor, incarcarea cu nitrati a apelor freatice etc.; cu alte cuvinte se urmareste identificarea caracterizarea si delimitarea in teritoriu a tuturor fenomenelor si proceselor care afecteaza functionarea normal a solurilor si ecosistemelor terestre.

Activitatea de monitorizare a solului are ca obiective:

- identificarea, caracteriazarea, delimitarea arealelor afectate de anumite procese care implica functionarea normala a solului;

- stabilirea L.M.A. ale unor parametri fizici, chimici si biologici;

- evidentierea naturii si a amplasarii factorilor restrictivi;

- asigurarea supravegherii, evaluarii, prognozei, avertizarii si interventiei operative;

- evidentierea cerintelor, tehnologii specifice de protectie si ameliorare a solului;

- asigurarea informatiilor pentru gospodarirea rationala a resusrselor de sol;

- contributia efectiva la protectia, ameliorarea si folosirea judicioasa a resurselor de sol;

- reconstructia ecologica a teritoriului (mentinerea echilibrelor ecologice, a armoniei naturale in conditiile dezvoltarii sociale, economice).

Termenul calitatea solului, este mult discutat in literatura, avand diverse conotatii, fapt care da nastere la multe confuzii. Cu regret, in pofida aprofundarii cunostintelor despre sol, pana in prezent acest termen este folosit prin analogie cu termenii de calitatea apei, calitatea aerului, calitatea mediului, calitatea vietii, notiunea de calitate implicand un sir de caracteristici, care definesc relatii subiectiv-obiective, considerate antropocentric, referitoare la starea de satisfacere a cerintelor omului sau de gradul in care corespunde utilizarilor specifice (de a fi bun sau rau). Adeseori, accentul se pune in cazul calitatii solului pe insusirile de care depinde starea de sanatate pe care solul o induce vietuitoarelor, astfel ca, de multe ori, in literatura se echivaleaza calitatea solului cu sanatatea solului. Confuzia se datoreaza si intelesului diferit al cuvantului calitate, fie ca grad de bonitate a solului, cu semnificatie de valoare globala (de exemplu teren de calitate excelenta), fie ca adjectiv de calificare referitor la o anumita insusire a solului (de exemplu: sol cu foarte buna capacitate de tamponare, sol cu fertilitate inalta, redusa, etc).

In acest context, ideea de calitate a solului variaza la diferiti oameni in functie de preocuparile lor:

- pentru agricultori inseamna un teren productiv, care se exploateaza usor, cu profit ridicat si care isi mentine fertilitatea;

- pentru silvicultori – suportul optim al ecosistemelor forestiere cu productivitate si biodiversitate ridicate, care asigura acestora o mare capacitate de rezistenta si rezilienta;

- pentru naturalist sau geograf inseamna sol integrat in mod armonios in peisajul geografic;

- pentru cei care se ocupa de mediu inseamna un sol care isi indeplineste functiile in ecosistem sau geosistem la potenţialul său cu privire la menţinerea biodiversităţii, calitatea apei şi aerului, ciclul nutrientilor, cantitatea si calitatea biomasei produse etc. La general, actualele abordari ale calitatii solului difera de cele initiale, dar si de cele utilizate pana nu demult, prin indepartarea atentiei asupra caracteristicilor dinamice ale solului, care pot fi afectate de deciziile manageriale. In ultimii ani, conceptul de calitate a solului a evoluat si ca raspuns la cresterea preocuparilor globale asupra utilizarii durabile a terenurilor si cu abordare holistica care implica ideea ca managementul durabil al solului presupune mai mult decat controlul eroziunii solului.

2. Prezentarea teritoriului si a conditiilor naturale

a) Asezare geografica si suprafata

Sannicolau Mare poarta numele Marelui Sfant Ierarh Nicolae, considerat aparator si ocrotitor al orasului de-a lungul istoriei sale. Localitatea Sannicolau Mare este cel mai vestic oras al Romaniei si al judetului Timis, fiind si al treilea oras ca marime din judet, dupa Timisoara si Lugoj. Este atestat documentar in anul 1247, in „Diplomele privilegiate regale”, insa existenta lui vine din timpuri mult mai vechi. Este un oras de granita, avand 6 km de frontiera cu Republica Ungaria, pe cursul neregularizat al raului Mures.

Este situat in sud – estul Campiei Panonice, in nord – vestul Banatului si a judetului Timis, in Campia Muresului Inferior, pe raul Aranca, un vechi brat al raului Mures. Este localizat la 90 m altitudine, la 63 km nord – vest de municipiul Timisoara.

Pe acesta vatra din cele mai vechi timpuri au existat conditii naturale prielnice si o configuratie a terenului adecvate desfasurarii activitati umane, fiind situat pe vechiul drum european Timisoara – Viena, pe axa N – S, localitatea a devenit un centru nodal important pentru zona central vestica a Romaniei. Asezarea ii confera un potential natural bogat, fiind la 5 km de Lunca si raul Mures.

Pozitia geografica este marcata de intretaierea paralelei de 46°04`46`` latitudine nordica cu meridianul de 20°37`41`` longitudine estica, aflandu-se in fusul orar al Europei Centrale.

Sannicolau Mare se intinde pe o suprafata de 13.483 ha, detinand 1,55% din suprafata judetului Timis, dintre care 12.380 ha reprezinta terenul agricol. Zonele agricole ale oraului au o suprafata de 12.717 ha din care: teren arabil 10.696 ha, pasune 1.687 ha, fanete 48 ha, livezi 354 ha si vii 12 ha.

Hotarul orasului se invecineaza la est cu hotarul comunei Saravale ( 7 km ), la sud cu comuna Tomnatic ( 12 km distanta), in sud – vest cu hotarul satului Nerau ( comuna Teremia Mare la 13 km distanta ), in vest cu comuna Dudestii Vechi ( la 12 km distanta ), iar la nord – vest cu hotarul comunei Cenad ( la 6 km distanta ). Localitatea se afla la 35 km de punctul cel mai vestic al tarii, borna TRIPLEX CONFINIUM, borna de frontiera ce amrcheaza granita intre cele trei state: Romania, Serbia si Ungaria.

Orasul are un numar de 112 strazi, cu o lungime de 60,85 km, dispuse perpendicular unele pe altele. Lungimea orasului este de 4 km, latimea de 3,3 km. Sannicolau Mare se inscrie in categoria oraselor d rangul III ( conform L. 489 / 04.07.2001 ), cu o populatie de 14.644 locuitori, cu un numar de 13 nationalitati si cu un potential economic dezvoltat. Intr-un clasament al celor 174 orase sub 25.000 locuitori, Sannicolau Mare se inscrie intre primele 3 orase.

b) Relief din punct de vedere geomorfologic, litologic si geologic.

Din punct de vedere geomorfologic, orasul este amplasat in Campia Muresului. Aceasta este situata in partea cea mai de vest a tarii, intre raul Murea si Campia Jimboliei, fiind cea mai noua si cea mai joasA campie muresana. Teritoriul este amplasat in Campia Mureslui care este o forma tipica de subsidenta fluvio-lacustra, cu vai putin adanci cu albii parasite rezultate in urma regularizarii cursurilor de apa si a desecarii, avand o latitudine cuprinsa intre 80-85 m. Partea de nord este situata in fosta lunca a Muresului, iar partea de sud in fosta lunca a vechiului parau Aranca, astazi regularizat si canalizat. Fiind o campie de acumulare are la baza sedimente ale marilor tertiare mai vechi, peste care s-au depus sedimente ale Lacului Panonic, iar mai tarziu aluviunile raurilor, indeosebi cele ale Muresului. Fundamentul, constituit din sisturi cristaline si roci eruptive, este fragmentat in mai multe locuri de miscarile epirogenetice la care a fost supus.

Litologia Campiei Aranca este constituita, in cea mai mare parte, din depozite recente: argile smectice (gonflante) in sectorul central si central – vestic, loess si argile loessoide in est, pe alocuri nisipuri aluviale – roci care pot fi usor dislocate si remaniate in cadrul proceselor de albie.