Cuprins
- Cuprins
- Capitolul I. Generalitati 3
- 1.1. Istoric, origine, importanta 3
- 1.2. Raspandire 4
- 1.3. Caracteristici morfologice si biologice 5
- Capitolul II. Notiuni introductive despre biodiesel 6
- 2.1. Istoric 6
- 2.2. Chimismul biodieselului 8
- 2.3. Relaţia dintre compoziţia materiei prime şi caracteristicile biodieselului 10
- 2.4. Situatia pe plan intern si extern privind utilizarea biodieselului 13
- 2.4.1. Orientări,direcţii,obiective cunoscute,studiul existent 13
- 2.4.2. Situaţia pe plan extern 13
- 2.4.3. Situaţia pe plan intern 14
- Capitolul III. Uleiuri vegetale (soia) – obtinerea biodieselului 15
- 3.1. Utilizarea combustibililor pe bază de uleiuri vegetale în alimentarea motoarelor diesel 15
- 3.2. Avantajele utilizării uleiurilor vegetale 17
- 3.3. Corelarea unor proprietăţi caracteristice ale motorinei cu ale uleiurilor vegetale 18
- Capitolul IV. Tehnici de extracţie a uleiului vegetal (din soia) 21
- Capitolul V. Biodiesel 23
- 5.1. Obtinerea biodieselului prin cataliza bazica 23
- 5.2. Cataliza acidă şi combinarea catalizei acide cu cea bazică 25
- 5.3. Substanţe reziduale şi produse secundare 28
- 5.4. Avantajele si dezavantajele biodieselului 31
- 5.4.1. Avantajele biodieselului 31
- 5.4.2. Principalele dezavantaje ale biodieselului 31
- 5.5. Performanţele biodieselului în motoarele diesel 32
- Bibliografie 33
Extras din proiect
Capitolul I. Generalitati
1.1. Istoric, origine, importanta
Soia este una dintre cele mai vechi plante de cultura, originara din China, unde era cunoscuta inca din anul 2838 i.e.n. in America si Europa este cultivata mult mai tirziu, in anii 1829 si respectiv 1840.
In tara noastra, soia se cunoaste din anul 1876, in Transilvania. Din 1913 este cultivata in campurile experimentale ale Scolii superioare de agricultura din Bucuresti si abia din 1930 este inclusa in temele de cer¬cetare ale Institutului de Cercetari Agronomice. Cresterea considerabila a productiei si perfectionarea metodelor de prelucrare a semintelor de soia au dus la obtinerea unor cantitati mari de ulei cu o valoare nutritiva ridicata si la furnizarea de proteina, care permite obtinerea unor canti¬tati sporite de produse animale. Diferitele parti ale plantelor de soia se caracterizeaza printr-un continut ridicat in proteina (tabelul nr. 1).
Tabelul nr. 1.1. Compozitia chimica a soiei in % (dupa Villax, 1963)
Produsul Apa Substante azotate Grasimi Substante extractive neazotate Celuloza Cenusa
Seminte 12 39,0 17,0 23,0 4 5
Pin 16 15,0 3,0 28,0 32 6
Paie 14 7,0 2,0 40,0 27 10
Masa verde 75 4,8 0,2 12,0 6 2
Turte 11 43,0 6,0 29,0 5 6
Proteina din semintele de soia este mult superioara proteinei din cereale datorita unor amino-acizi de o importanta deosebita in alimentatia animalelor, cum sunt: lizina, metionina, triptofanul etc. Pe langa proteina, semintele de soia contin si cantitati insemnate de substante grase, saruri minerale (fosfor, potasiu) si vitamine (complex B, C, D, F).
1.2. Raspandire
Dintre leguminoasele anuale, soia cultivata atat pentru seminte cat si pentru nutret verde are cea mai mare raspandire, ocupand in total peste 21,7 milioane ha in anul 1961. Pana in 1938 - 1939, Manciuria, China si Japonia erau cele mai mari cultivatoare de soia. In prezent, aceasta planta se cultiva in diferite parti ale lumii, in special in zonele cu clima temperata, in ultimii ani, in S.U.A. se inregistreaza cea mai mare crestere a suprafetelor ocupate cu soia si cele mai mari productii obtinute. Astfel, in 1961, soia se cultiva in S.U.A. pe o suprafata de 10,6 milioane ha, cu o productie totala de 18,3 milioane tone, de peste 7 ori productia anului 1953. Atat suprafetele cultivate cu soia, cat si productiile ce se obtin pe unitatea de suprafata sunt in crestere, fapt ce atesta interesul fata de aceasta cultura.
In tara noastra, suprafetele cultivate cu soia au inceput sa creasca, ajungand in 1937 la 100 000 ha. Productiile mici ce s-au obtinut datorita necunoasterii particularitatilor de cultura au facut ca ulterior aceasta suprafata sa scada pana aproape de lichidare.
Din 1955 - 1956, cand dezvoltarea sectorului zootehnic a cerut canti¬tati sporite de proteina, cultura soiei s-a extins pe suprafete din ce in ce mai mari, mai ales in unitatile agricole de stat, care o folosesc in fura¬jarea animalelor atat sub forma de seminte, cat si ca nutret verde. Astfel, de la 900 ha cultivate cu soia in anul 1964, unitatile agricole de stat vor ajunge ca in 1970 sa cultive soia pe o suprafata de peste 110000 ha.
Productia de seminte de soia care s-a obtinut in anul 1966 in condi¬tiile tarii noastre este cuprinsa intre 10 - 15 q/ha (tabelul de mai jos). In condi¬tiile perfectionarii tehnicii de cultura, a cunoasterii in amanunt a particularitatilor biologice ale plantei, se pot realiza productii cu mult mai mari. Asa, de exemplu, in anii 1962 - 1964 statiunile experimentale agricole Livada, regiunea Maramures, si Podu Iloaie au obtinut 18 - 21 q/ha, respectiv 16 - 18 q/ha. In conditii de irigare, la Fundulea s-au obtinut 22 - 34 q/ha seminte.
In conditiile anului 1966, unitatile agricole de stat, principale cul¬tivatoare de soia, au obtinut pe suprafete relativ mari productii medii de 13 - 15 q/ha (tabelul nr.2).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Obtinerea Biodieselului din Soia.doc