Olanda - indicatori de mediu

Aşezare geografică

OLANDA (Nederland în olandeză)- între 50°45'-53°30' latitudine nordică şi 3°20'-7°10' longitudine estică- este partea europeană a Regatului Olandei(care include şi câteva colonii). Ca şi formă de guvernământ, ea reprezintă o monarhie constituţională. Este situată în nord-vestul Europei în vecinătatea Mării Nordului, Belgiei şi Germaniei. Ea se află pe malul râurilor Rin, Maas şi Schelde, râuri care se varsă în Marea Nordului. Aluviunile acestor râuri au creat o deltă şi o câmpie uniform netedă. Jumătate din teritoriul ţării se află sub nivelul mării, numai partea cea mai sudică are o înaltime de 30 m peste nivelul mării. Coasta este marcată de dune de nisip. Este şi una dintre ţările cu o densitate a populaţiei dintre cele mai ridicate din lume. Clima în Olanda se caracterizează printr-o vară caldă cu o temperatură medie a lunii iunie de 16-17 °C. Iarna este un anotimp răcoros, temperatura medie a lunii ianuarie pe coastă fiind în jur de 2°C în timp ce în interiorul ţării este şi mai scăzută. Olanda este membră a NATO şi UE. Ţara este cunoscută şi după provinciile sale majore, Olanda de Nord şi Olanda de Sud. Olanda are două capitale: Amsterdam şi Haga. Amsterdam este capitala oficială. La Haga se află sediul guvernului, reşedinţa reginei şi cea mai mare parte din ambasade, astfel Haga ar putea fi numita capitala administrativă. Aici se află sediile multor instituţii internaţionale legate de justiţie: Curţi Internaţonale, Tribunale, Europol, Eurojust.

Probleme de mediu pe teritoriul Olandei

Fiind o ţară membră UE, în Olanda în ceea ce priveşte mediul şi protejarea acestuia, se ţine cont de prevederile UE “Environment-related indicators 2008”, European Commission. Conform informaţiilor găsite până în prezent, putem spune că ţara analizată a prezentat în trecut majoritatea marilor probleme de mediu din Europa. Astfel, s-au înregistrat depăşiri ale emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot NOx (NO / NO2), ozon O3, monoxid de carbon CO, benzen C6H6, pulberile în suspensie PM10 şi PM2.5 etc, gestionare a deşeurilor etc. Cu toate acestea, cea mai mare problemă ecologică în Olanda este reprezentată de poluarea apelor. În anii ‘60 spre exemplu, Olanda era supranumită ţara cu apele cele mai poluate; în consecinţă pentru a beneficia de apă potabilă s-a recurs la construirea multor staţii de tratare şi epurare a apei. De asemenea, Olanda s-a confruntat şi încă se confruntă cu poluarea pe canalele spre Marea Nordului, ceea ce a dus la anumite tensiuni politice. De aici rezultă o altă problemă importantă şi anume poluarea Mării Nordului ceea ce a plasat Olanda pe antepenultimul loc din 11 ţări europene care contribuie la poluarea oceanului planetar. Emisiile de monoxid de carbon, dioxid de carbon, dixod de sulf etc ar putea fi reduse dacă s-ar investi mai mult în tehnologiile de producere a energiei “verzi”, regenerabile. Cu ce se mândreşte însă Olanda? Cu reciclarea deşeurilor care ajunge la 99% a cantităţii colectate din Amsterdam, renunţând astfel la rampele de depozitare a gunoiului. Astfel deşeurile sunt incinerate, sau exportate în China(plasticul) sau doar livrate direct în topitorii (sticla). Restul de 1% reprezintă reziduuri rezultate din demolarea diferitelor construcţii sau refacerea drumurilor, care se zdrobesc fin şi se reîncorporează în fundaţii, cât şi în construcţia de imobile, sau de drumuri.

Agricultura

Fig.1 Ponderea agriculturii ecologice în totalul de suprafaţa agricolă utilizată în anii 1990 şi 2002-Sursa http://www.eea.europa.eu

Astfel, figura 1 ne introduce în primul domeniu ce urmează a fi analizat şi anume agricultara. Pe grafic se observă o creştere a ponderii terenului utilizat pentru agricultură ecologică în Olanda. Dacă în 1990 avea o valoare ce trecea cu puţin peste 0%, observăm că în anul 2002 valoarea este de aproximativ 2%. Aceasta creştere poate fi pusă pe seama noilor politici de protecţie a mediului şi de limitare a efectelor negative.