Parcul Național Retezat

Capitolul I

Ecoturismul. Consideraţii generale

Ecoturismul reprezintă şansa de a învăţa respectul pentru natură şi pentru cultura locală, iar pentru unii o şansă de auto-reflecţie inspirată de frumuseţea împrejurimilor; acest respect însă trebuie să fie impus tuturor vizitatorilor. Un alt aspect caracteristic ecoturismului este obţinerea beneficiilor pentru comunitatea locală. Aceasta înseamnă angajarea personalului de pe plan local, aprovizionarea cu produse locale, implicarea localnicilor în luarea deciziilor şi organizarea activităţilor turistice.

Ecoturismul contribuie activ la conservarea patrimoniului natural şi cultural; include comunităţile locale în activităţile de planificare, dezvoltare şi operare şi contribuie la bunăstarea lor; implică explicaţii complete şi interesante pentru vizitatori, privind resursele naturale şi culturale; este destinat în special vizitatorilor individuali precum şi grupurilor organizate de mici dimensiuni.

Ecoturismul a apărut ca urmare a dezvoltării turismului iubitor de natură sălbatică, în locurile cele mai retrase şi fragile ale planetei. Impactul turismului asupra mediului natural şi asupra comunităţilor locale cu tot ceea ce presupun ele (valori culturale, spirituale) a condus la ideea că este timpul ca oamenii să conştientizeze necesitatea limitării acestui impact. Asociaţiile de mediu, ONG-urile, industria turistică s-au ocupat de găsirea unei soluţii pentru această situaţie, iar una din soluţii s-a numit ecoturism.

Orice degradare a cadrului natural (apărută şi datorită turismului) poate conduce la reducerea sau dispariţia treptată a circulaţiei şi atracţiei turistice. Aceasta este o „cale” sigură de diminuare a rezultatelor turistice. Deci, pentru a putea desfăşura o activitate de succes trebuie să se ţină cont de echilibrul ecologic al zonei de desfăşurare.

1.1 Ecoturismul in România

În ţara noastră, în momentul de faţă, există un număr de aproximativ 854 de zone naturale protejate cu diverse suprafeţe, cu structuri tipologice diferite,geologice, botanice, mixte şi complexe, forestiere,etc.Prin acesta rezultă că în ultimii ani s-a acordat o mare atenţie zonelor naturale protejate ca spaţii esenţiale pentru protecţia şi conservarea mediului şi pentru menţinerea biodiversităţii şi a genofondului naţional.

Ecoturismul românesc se bazează pe.ospitalitatea proverbială a românilor. Deşi potenţialul României este foarte mare, ecoturismul este considerat in România o nişă foarte ingustă, spun actorii implicaţi in acest domeniu, care s-au adunat sâmbătă la o intalnire la Tuşnad pentru a discuta problemele turismului din ţara noastră.

Turismul responsabil nu este destul de promovat şi susţinut de către autorităţi, deşi tour-operatorii europeni consideră că România are un potenţial remarcabil, a arătat Andrei Blumer, preşedintele Asociaţiei de Ecoturism in România (AER), în cadrul intâlnirii de sâmbătă de la Tuşnad.

AER si Coaliţia Natura 2000 au organizat dezbaterea pentru a explica membrilor dificultăţile întâmpinate în zona ecoturismului şi în administrarea rezervaţiilor naturale. Erika Stanciu, reprezentanta WWF Programul Dunare-Carpaţi, a arătat că există mari probleme întâmpinate în vederea conservării zonelor protejate şi siturile Natura 2000, probleme generate de birocraţie şi nepăsarea autorităţilor. WWF - fondator AER şi Coaliţia Natura 2000.

Pe lângă aceste probleme, ecoturismul românesc nu inspiră destulă încredere turiştilor din vestul Europei pentru că implicarea în promovare la nivel internaţional al autorităţilor este foarte mică. Cu toate acestea, Andrei Blumer a spus că ecoturismul este una dintre singurele nişe care atrage turistii straini. Ceea ce turiştii europeni caută la noi în ţara conform unui studiu efectuat în rândul tour-operatorilor străini este, in primul rând, natura neatinsa de om şi obiceiurile tradiţionale româneşti. În ordine, se află apoi Delta Dunării, populaţia de carnivore mari a României, care este pe locul al doilea in Europa din punctul de vedere al numărului acestora, după Rusia. Un alt element indrăgit de turiştii străini este ospitalitatea românească. Acestea sunt, potrivit AER, şi elementele pe care trebuie să se bazeze promovarea ecoturismului in străinătate.

Sistemul de certificare în ecoturism este reprezentat de un document care atestă nivelul ridicat al serviciilor unui operator. Acesta trebuie să includă activităţi responsabile în mijlocul naturii, cu tururi de maximum 15 turişti cu ghizi specializaţi pe zona respectivă. Unităţile turistice trebuie să includă maximum 25 de camere de cazare. Această certificare este un mecanism prin care AER indică unui posibil investitor felul în care poate să-si facă o afacere mai verde, mai durabilă şi mai responsabilă. Conservarea naturii trebuie să fie principiul de bază în activităţile ecoturistice, operatorii nu trebuie să promoveze vânătoarea şi activităţile dăunătoare naturii, ca off-road-ul, sau skijet-ul.

În anul 2006, 8 unitaţi turistice au fost certificate, iar in acest sezon 7 unitaţi din toată ţara sunt în curs de certificare, în special din zonele de munte.