Particularitatile Poluarii Mediului Marin in Cadrul Accidentului Naval Erika

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Particularitatile Poluarii Mediului Marin in Cadrul Accidentului Naval Erika.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 31 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Ecologie

Cuprins

Introducere 2
Lista tabelelor şi a figurilor 3
Capitolul 1. Efectele poluării mediului marin cu produse petroliere 4
1.1 Noţiuni introductive.4
1.2 Caracteristicile principalilor poluanţi petrolieri 6
1.3 Clasificarea produselor petroliere şi formelor de poluare a mediului marin.8
Capitolul 2. Descrierea principalelor caracteristici ale petrolierului "ERIKA".14
Capitolul 3. Descrierea accidentului naval al petrolierului "ERIKA".18
3.1 Studiu introductiv privind accidentul naval "ERIKA" 18
3.2 Situaţia transportului de produse petroliere în momentul producerii accidentului naval „ERIKA” 22
Capitolul 4. Principalele propuneri, măsuri şi acte legislative adoptate în urma accidentului naval "ERIKA" 24
4.1 Măsuri existente privind siguranţa şi protecţia mediului 24
4.2 Pachetul legislativ "ERIKA I" 24
4.3 Pachetul legislativ "ERIKA II " 27
Concluzii. 29
Bibliografie 31

Extras din document

INTRODUCERE

În această lucrare este analizată şi dezbătută o problemă deosebit de importantă în transportul maritim – particularităţile poluării mediului marin cu petrol în cadrul accidentelor navale.

Comerţul mondial a cunoscut o creştere fără precedent în ultimele decenii, înregistrând un avânt economic în primul rând a traficului de materii prime de bază necesare industriei: minereuri, cărbune, petrol, gaze naturale. Astfel, transportul maritim a jucat un rol important, atât cantitativ, cât şi operativ în circulaţia volumului intens de mărfuri, nu doar datorită faptului că acesta este mai ieftin, ci şi datorită diversificării surselor de relaţii comerciale, sporirea numărului de participanţi la aceste relaţii şi caracterului tot mai complex al acestui mod de transport.

Progresul tehnologic din ultimele decenii a permis ca industria transportului maritim să îşi sporească potenţialul de performanţă la niveluri fără precedent. Comerţul maritim modern a devenit o activitate economică vastă şi complexă, atât ca volum al mărfurilor aflate în trafic, cât şi ca valoare materială a acestora, la care se adăugă investiţiile uriaşe, de înaltă tehnicitate, reprezentate de nave specializate de transport şi de porturile moderne ca noduri de transbordare.

Peste jumatate din capacitatea flotei mondiale este alcatuita din nave petroliere si

mineraliere, iar structura traficului de mărfuri reflectă acest lucru: petrol şi produse petroliere(35%), cărbuni şi minereuri(17%), urmate de alte mărfuri. Transportul maritim generează aproximativ 4% din totalul emisiilor de CO2 produse de activitățile umane. Emisiile generate de acest sector nu sunt încă reglementate la nivel internațional, însă această problemă este în prezent în curs de dezbatere în cadrul Organizației Maritime Internaționale (OMI) și al Convenției cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice(CCONUSC). În ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră(GES), transportul maritim este cel mai ecologic mod de transport. Totuși, se estimează că, dacă nu se iau măsuri, emisiile generate de nave vor crește cu 150-200% până în 2050. În prezent, există aproximativ 50.000 de nave comerciale care transportă 90 % din mărfurile internaționale, transportul maritim devenind astfel indispensabil pentru economia mondială.

Pentru operarea şi transportul în siguranţă al acestor mărfuri petroliere este deosebit de importantă cunoaşterea proprietăţilor fizice şi chimice ale mărfii, a riscurilor şi a acţiunilor de urmat în caz de urgenţă.

CAPITOLUL 1

EFECTELE POLUĂRII MEDIULUI MARIN CU PRODUSE PETROLIERE

1.1.NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Cea de-a doua jumatate a secolului XX a adus o schimbare radicală de perspectivă asupra cooperării internaţionale în vederea protejării mediului marin împotriva poluării. Dacă în trecut multe asemenea preocupări aveau un caracter izolat, având în calcul doar ocrotirea unor specii de mamifere ameninţate cu dispariţia, în momentul de faţă are loc o largă conştientizare a consecinţelor dramatice pe care navigaţia şi exploatarea necontrolată a mărilor şi oceanelor le pot avea asupra mediului marin şi asupra vieţii omului.Multe cercetări ştiinţifice minuţioase realizate la nivel regional au scos la iveală deterioararea gravă a potenţialului de regenerare al mediului marin ca urmare a impactului brutal al activităţilor umane.

Poluarea marină cu hidrocarburi este definită asfel: “introducerea în sistem de substanţe

sau fluxuri de energie cu efecte nocive asupra:

- sănătăţii oamenilor, florei şi faunei;

- provocarea de distrugeri ale resurselor biologice;

- modificarea calităţii apei;

- reducerea activităţilor recreaţionale.”

Datorită proprietăţilor sale fizice de fluid mobil şi dizolvant ideal, pe de o parte, iar pe de altă parte datorită atributului său biologic de suport al vietii, apa constituie în general un mediu foarte sensibil la poluare. La nivel local sau la scara planetară, rolul ei este determinant în stabilirea unor echilibre climaterice, geomorfologice, ecologice, etc.

Cauzele poluării marine

Cauzele poluării apelor mărilor și oceanelor sunt nenumărate. Cu toate acestea, câteva dintre ele se evidențiază a fi cele mai periculoase. Prima cauză de poluare cu efecte devastatoare sunt scurgerile de petrol. Petrolierele și cargourile au devenit printre cele mai amenințătoare nave pentru mediul marin întrucât eliberează în ape, intenționat sau accidental, tone de uleiuri nocive.

După petroliere, a doua cauza o reprezintă materialele toxice precum mercur și dioxine, împreună cu alte deșeuri radioactive, care apar în urma deversării deșeurilor în apă. În urma răspândirii uleiurilor nocive, multe dintre animelele marine mor sufocate sau intoxicate, iar trupul lor neînsufletit constituie încă un tip de poluare extrem de nociv mediului marin. Materia organică moartă omoară, la rândul ei, prin toxinele emanate, alte vietăți marine. Și astfel cercul supraviețuitoarelor se micșorează și mai mult. Construcţiile hidrotehnice de pe apele interioare, aruncarea inconştientă la canal a unor substanţe chimice (detergenţi şi uleiuri), deversarea apelor tehnologice neepurate în râuri şi canale şi poluarea cu hidrocarburi sunt alte câteva exemple pentru principalele cauze de poluare marină.

Dintre toate formele poluării marine, cea cu hidrocarburi deţine întâietatea atât in plan cantitativ, cât şi în plan perceptiv, vina principală purtând-o activitatea de transport naval (peste 40% din total), fie prin scăpări operaţionale, fie prin accidentele unor barje petroliere. Pe locul următor se situează deversările apelor infestate cu hidrocarburi de la spălarea santinelor navelor, de la reţeaua de canalizare urbană, de la rafinării sau de la alte complexe industriale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Particularitatile Poluarii Mediului Marin in Cadrul Accidentului Naval Erika.docx

Bibliografie

[1] Bilan de santé 2000. Commision OSPAR pour la protection de milieu marin de l’Atlantique du Nord-Est, Londre, 2000, p. 105.
[2] Bocquillon, G., Bouquier, L. and Guyonnet, P., (2001), Erika oil pumping: Successful Application of Oil Project Methodology, Proc. of the International Oil Spill Conference 2001(1), Tampa, Florida, March
[3] Čović, I. , Methods of Pollution Removal after Tanker “Erika” Accident
[4] Dinu, D. , Sisteme şi tehnologii moderne de depoluare marină, 2010
[5] Horneţ, R., “Protecţia mediului împotriva poluării cu hidrocarburi în zona Mării Negre şi a apelor interioare.Studii de impact şi de caz.gestionarea unor asemenea situaţii de urgenţă”, lucrare de dizertaţie, 2014.
[6] Peigne, G.; Offshore Operations Following the Erika Oil Spill, IOSC 2001
[7] http://www.beamer-france.org/BanqueDocument/pdf_87.pdf
[8] http://www.cedre.fr/en/spill/erika/erika.php
[9] http://www.developpementdurable.com/mots-clefs/erika/
[10] http://ioscproceedings.org/doi/pdf/10.7901/2169-3358-2001-1-729
[11] http://ioscproceedings.org/doi/pdf/10.7901/2169-3358-2001-1-745
[12] http://www.itopf.com/in-action/case-studies/case-study/erika-west-of-france-1999/
[13] http://www.sudouest.fr/2014/12/12/en-images-il-y-a-15-ans-le-naufrage-du-petrolier-erika-1765214-739.php
[14] http://www.steamshipmutual.com/loss-prevention/ErikaDVD.htm
[15] http://www.webcitation.org/65UIhAEeO