PH-ul Solului

I. pH-ul solului

1.1. Definiţia pH-ului solului

PH-ul solului sau de reacţie a solului este un indicator de aciditate sau alcalinitate a solului şi se măsoară în unităţi de pH. PH-ul solului este definit ca logaritmul negativ al concentraţiei de ioni de hidrogen.Scala pH-ul ajunge de la 0 pentru, 14 pH 7, punctul neutru. Deoarece cantitatea de ioni de hidrogen în sol creşte pH-ul solului scade, astfel, devine mai acid. PH-ul de la 7 la 0 solul este din ce în ce mai acid şi de pH-ul 7 - 14 solul este din ce în ce mai mult alcalin sau de bază.

Termeni descriptivi frecvent asociate cu anumite intervale ale pH-ului solului sunt:

• Extrem de acid: <Mare de 4,5; de lamaie = 2,5; oţet = 3,0; stomac de acid = 2,0; sodă = 2-4

• Foarte puternic de acid: 4.5-5.0; bere = 4.5-5.0; rosii = 4,5

• Acid puternic: 5.1-5.5; morcovi = 5,0; sparanghel = 5,5; de acid boric = 5.2; varza = 5.3

• Moderat de acid: 5.6-6.0; cartofi = 5.6

• Uşor acid: 6.1-6.5; somon = 6.2; lapte de vacă = 6,5

• Neutru: 6.6-7.3, saliva = 6.6-7.3, sânge = 7,3; creveţi = 7.0

• Uşor alcalin: 7.4-7.8; ouă = 7.6-7.8

• Moderat alcalin: 7.9-8.4; apă de mare = 8.2; bicarbonat de sodiu = 8,4

• Puternic alcalin: 8.5-9.0; borax = 9.0

• Foarte puternic alcalină: > Peste 9.1; lapte de magnezie = 10.5, amoniac = 11.1; var = 12

1.2. Măsurarea pH-ului solului

PH-ul solului oferă indicii cu privire la diferitele proprietăţi ale solului şi este uşor de determinat. Metoda cea mai precisă de determinare a pH-ului solului este de un pH-metru. O a doua metodă, care este simplu şi uşor, dar mai puţin precise, apoi cu ajutorul unui pH-metru, constă în utilizarea unor indicatori sau coloranti.

Coloranţi Multe schimba culoarea, cu o creştere sau o scădere a pH-ului care să permită să se estimeze pH-ul solului. În a face o determinare pH-ului asupra solului, eşantionul este saturat cu vopsea pentru câteva minute şi culoarea observată. Această metodă este suficient de precisă pentru mai multe scopuri. Seturi (pH-ul) care conţin substanţele chimice necesare şi grafice de culoare sunt disponibile la magazinele de gradina.

Nu pot să existe variaţii considerabile în pH-ului solului de la un loc într-un câmp sau la un alt gazon. Pentru a determina pH-ul solului medie a unui câmp sau gazon, este necesar să se colecteze sol de la mai multe locaţii şi de a combina într-un singur eşantion.

1.3. Modul în care pH-ul solului afectează elementele nutritive, minerale şi de creştere

Efectul pH-ului solului este mare pe solubilitatea de minerale sau nutrienti. Paisprezece din cele şaptesprezece substante nutritive esentiale de plante sunt obţinute de la sol. Înainte de un nutrient poate fi folosit de plante trebuie să fie dizolvat în soluţia solului. Cele mai multe minerale si nutrienti sunt mai solubile sau disponibile în soluri acide decât în soluri neutre sau uşor alcalin.

Fosforul este niciodată uşor solubil în sol, dar este cel mai disponibil în sol, cu un pH centrat în jurul valorii de 6.5. Solurile şi extrem de puternic acide (pH 4.0 - 5.0), poate avea concentraţii mari de aluminiu solubile, fier şi mangan, care pot fi toxice pentru cresterea unor plante. O gamă pH de aproximativ 6 - 7 promovează disponibilitatea cea mai mare gata de elemente nutritive de plante.

Dar unele plante, cum ar fi azalee, rododendroni, afine, cartofi albi si de conifere, arbori tolera soluri acide puternice şi să crească bine. De asemenea, unele plante fac bine numai în uşor acid la solurile moderat alcaline. Cu toate acestea, un sol pH uşor alcalin (pH 7.4 - 7.8) sau mai mare poate provoca o problemă cu disponibilitatea de fier la pinul de stejar si de cativa copaci din Europa Centrală New York, provocând cloroza a frunzelor, care va pune sub pomul de stres care să conducă la Declinul copac şi mortalităţii eventuala.

PH-ul solului poate influenţa, de asemenea, de creştere a plantelor prin efectul său asupra activităţii de bacterii benefice microorganisme care descompun materia organică a solului sunt împiedicate în soluri acide puternice. Acest lucru previne materie organică la rupere în jos, ducând la o acumulare de materie organică şi lega de nutrienţi, în special azot, care sunt deţinute în materie organică.

1.4. Schimbări ale pH-ului solului

Solurile au tendinţa de a deveni acide, ca urmare a: (1) a apei de ploaie scurgerea departe de bază (ioni de calciu, magneziu, potasiu şi sodiu), (2) de dioxid de carbon de la descompunerea materiei organice si respiratiei rădăcină dizolvarea în apa din sol pentru a forma un acid organic slab ; (3) formarea de acizi puternici organice şi anorganice, cum ar fi acidul azotic şi sulfuric, de la descompunerea materiei organice şi oxidarea de amoniu şi de îngrăşăminte de sulf. Solurile puternic acide sunt, de obicei, rezultatul acţiunii acestor acizi puternici organice şi anorganice.