Plan de Amenajare Teritoriala in Contextul Dezvoltarii Durabile

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Plan de Amenajare Teritoriala in Contextul Dezvoltarii Durabile.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 38 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Bran Florina

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

I. Strategia de dezvoltare durabila

Agenda Locala 21 (AL 21) a fost elaborată şi adoptată la summit-ul mondial de la Rio de Janeiro in 1992, ca instrument de promovare a dezvoltării durabile. AL 21 caută să stabilească un echilibru între creşterea economică, echitatea socială şi protecţia mediului. Conceptul de dezvoltare durabilă înseamnă o reevaluare constantă a legăturii dintre om si natură si militează pentru solidaritatea între generaţii ca unică soluţie viabilă pentru dezvoltarea pe termen lung.

”Agenda Locală 21” este un proiect care permite colectivităţii locale sa-şi fixeze obiective de dezvoltare durabilă şi să le realizeze. Ea necesită regândirea politicii de dezvoltare a oraşului şi definirea unei restructurări a acţiunilor publice, o “revolutie“ a mentalităţii care necesită implicarea, în primul rând, a factorilor de decizie.

Obiectivul fundamental este realizarea unei Strategii de Dezvoltare Durabilă pe termen mediu la nivelul municipalităţii, care să evalueze priorităţile sociale, economice şi de mediu. Strategia trebuie să aibă sprijinul tuturor segmentelor societăţii civile, autorităţilor locale, comunităţii oamenilor de afaceri, sindicatelor şi a fost elaborată în cadrul unui proces consultativ la care vor participa şi reprezentanţi din afara Comitetului Local de Coordonare.

Dezvoltarea locală se va reflecta in economia regională. Acest lucru presupune din partea actorilor dezvoltării locale şi a factorilor decizionali, manifestarea unei mai mari flexibilităţi în înţelegerea şi adaptarea rapidă la schimbările pieţei. Dezvoltarea locală presupune existenţa unui parteneriat local şi a unei strategii coerente de dezvoltare. Informaţiile dobândite în cadrul procesului de elaborare a Agendei Locale 21 constituie un instrument important, pe care l-am utilizat în activitatea de planificare urbană.

Dezvoltarea durabilă si “Agenda Locala 21” sunt un răspuns la necesitatea rezolvării problemelor cu care se confruntă comunitatea noastră, printr-o viziune strategică unitară, exprimată în obiective specifice concretizate pe domenii de interes, cu responsabilităţi clar definite.

Dezvoltarea durabilă înseamnă capacitatea de a răspunde necesităţilor generaţiilor prezente, fără a diminua posibilităţile generaţiilor viitoare.

Dezvoltarea durabilă înseamnă capacitatea de a răspunde necesităţilor generaţiilor prezente, fără a diminua posibilităţile generaţiilor viitoare.

Trei principii fundamentează conceptul dezvoltării durabile: principiul solidarităţii între oameni în timp şi spaţiu, principiul precauţiei - (alegerea de azi trebuie să fie reversibilă) şi principiul democraţiei participative- (colaborarea cetăţenilor şi factorilor socio-economici la stabilirea direcţiilor de dezvoltare).

Elementul motor al “Agendei Locale 21” este mobilizarea societăţii civile. Astfel, se iniţiază dialogul între factorii locali (cetăţeni, producători, comercianţi, asociaţii, instituţii) pentru a negocia obiectivele comune pentru o dezvoltare durabilă în oraşul lor.

Etapele necesare implementării sunt: acceptarea conceptului Agenda 21, identificarea disfuncţionalităţilor şi a cauzelor acestora, formularea obiectivelor, prioritizarea problemelor, identificarea opţiunilor pentru actiune şi fixarea termenelor, stabilirea programelor în concordanţa cu termenele, elaborarea planului de acţiune, implementare şi monitorizare, evaluare şi feedback.

Punerea în practică a “Agendei Locale 21” începe cu o fază de “diagnosticare“ care va permite colectivităţii să facă un bilanţ al activităţilor sale (economic, social, de mediu), în urma analizei problemelor şi evaluării priorităţilor rezultând prima propunere a unui plan de măsuri strategice.

“Agenda Locală 21” oferă oportunitatea unui dialog real între grupurile sociale şi colectivitate. Cetăţenii informaţi asupra realităţilor locale, implicaţi în dezbaterile privind direcţiile de dezvoltare şi participând activ la realizarea acestora, pot aprecia corect rezultatele acţiunilor publice.

Târgu Jiu- repere istorice

Oraşul Târgu-jiu şi-a luat numele de la vijeliosul râu care, în decursul timpului, şi-a mutat albia de la Deluşorul Prejbei înspre apus, formând trei terase care constituie teritoriul de azi al oraşului. Înainte de cucerirea Daciei de către romani, localitatea era un sat aflat pe un teritoriu cu insule şi păduri, situate între cursurile Jiului, Hodinăului, Voivodiciului, Putnei şi Paschiei. El oferea astfel un bun adăpost locuitorilor, pe care îi apăra împotriva năvălirilor din afară. Aici se intersectau importante drumuri comerciale care făceau legătura între Dunăre, Transilvania şi Drobeta Turnu-Severin cu un centru român de pe Olt.

Istoricul gorjean Al. Ştefulescu susţine în lucrarea sa „Istoria Târgu-jiului” că, pe vremea romanilor, localitatea era un vicus, un punct de schimburi comerciale. Oraşul este menţionat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de „Jiul”, într-o poruncă dată Mânăstirii Tismana de Mircea cel Bătrân. Oraşul pomenit ca “Târgu-jiu” de un document din anul 1611, dat de Radu Mihnea, este atestat ca având deja o organizare municipală, la conducerea treburilor oraşeneşti aflându-se un jude şi mai multi pârgari. În secolul XVII-lea oraşul Târgu-jiu îndeplineşte funcţia de reşedinţă a Gorjului.

Din rândul populaţiei gorjene s-a ridicat şi tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu, originară din satul Vădeni, care şi-a dat viaţa pentru apărarea pământului strămoşesc în timpul luptelor de la Mărăşeşti din 1917.

1.1. EVALUAREA CAPITALULUI NATURAL

1.1.1 Asezare geograficã

Municipiul Târgu-jiu se află la intersecţia paralelei 45° 02’ latitudine nordică cu meridianul de 23° longitudine estică, la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord, în plină zonă temperată. Aşezat la 18 km spre sud de lanţul Munţilor Carpaţi, în cuprinsul Podişului Getic, în Depresiunea Târgu-jiu – Câmpul Mare sau Depresiunea Olteană, la nord de confluenţa Amaradiei Pietroase cu Jiul, municipiul are o desfăşurare de la nord la sud pe o lungime de aproximativ 13 km de-a lungul râului Jiu, de o parte şi de alta, iar de la vest la est o întindere de circa 10 km. Municipiul Târgu-jiu este situat în partea centrală a judeţului Gorj şi are următoarele vecinătăţi: nord – comuna Turcineşti, oraşul Bumbeşti-Jiu, comuna Stăneşti; est – comuna Bălăneşti şi comuna Scoarţa; sud – comuna Drăguţeşti şi comuna Dăneşti; vest – comuna Băleşti şi comuna Leleşti.

Pe teritoriul municipiului Târgu-jiu sunt amplasate cele 8 localităţi componente: Slobozia – în continuarea oraşului, în partea de vest a acestuia; Bârseşti – amplasată la circa 1 km, la marginea de vest a oraşului Târgu-jiu; Polata – la circa 6 km de oraş, în partea de vest; Ursaţi – la 5 km de Târgu-jiu, în partea de vest; Drăgoieni – în continuarea oraşului Târgu-jiu, în partea de est; Iezureni – amplasată la 0,5 km de marginea oraşului în partea de nord; Preajba Mare – la circa 3,5 km de oraş, în partea de est; Romaneşti în continuarea oraşului, în partea de sud.

Fisiere in arhiva (1):

  • Plan de Amenajare Teritoriala in Contextul Dezvoltarii Durabile.doc

Alte informatii

Academia de Studii Ecomonice-Administratie Publica