Planul local de gestiune a deșeurilor din Tg-Mures

Planul local de gestiune a deseurilor din Târgu Mures face parte din Master Planul pentru Sistemul integrat de gestionare a deseurilor pe judetul Mures, publicat în februarie 2009.

Odată cu aderarea la UE, România, ca Stat Membru, beneficiază de Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC). Prin urmare, alocările anuale ce revin sectorului de mediu, începând din 2007, vor fi sporite în mod substanţial. Astfel, România trebuie să dezvolte un numar cat mai mare de proiecte pentru a utiliza la maximum resursele financiare europene care vor deveni disponibile.

Proiectele din domeniul gestionarii deseurilor care urmeaza a beneficia de finantare din POS Mediu vor consta in realizarea de sisteme integrate de gestionare a deseurilor la nivelul judetelor. Sistemele integrate de gestionare a deseurilor trebuie sa asigure atingerea tuturor obiectivelor şi ţintelor asumate de Romania prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, precum şi indeplinirea tuturor preverilor legislative.

Situatia socio-economică:

Conform rezultatelor ultimului recensămant, desfăşurat în anul 2002, municipiul Tirgu-Mures are 149.577 locuitori. Populatia orasului este structurata pe etnii dupa cum urmeaza: români - 75.317 (50,35%), maghiari - 69.825 (46,68%), rromi - 3.759 (2,51%), germani - 275 (0,18%), alta etnie - 367 (0,17%).

Specializarea proponderent industrială a municipiului Târgu Mureş, din timpul regimului socialist, s-a diminuat treptat după evenimentele din 1989. Anii '90 în România, perioada de tranziţie de la socialism la capitalism, au însemnat pentru municipiul Târgu Mureş, ca de altfel pentru multe din localităţile României, restrecturarea capacităţilor industriale concomitent cu trecerea economiei din sfera statului în sfera privată, economia municipiului având ca bază comerţul şi serviciile.

După anul 2000 în municipiul Târgu Mureş existau peste 8500 de agenţi economici privaţi şi câţiva agenţi economici cu capital majoritar sau integral de stat. Alături de agenţii economici cu capital autohton, apar diverse firme cu capital străin, investiţiile străine cunoscând o creştere semnificativă. Conform unor statistici oficiale, investiţiile srăine în judeţul Mureş fiind cu aproximativ 7% mai mari decât nivelul mediu de investiţii străine din România.

Din punct de vedere industrial, o parte din specificul municipiului din perioada socialistă a fost păstrat, 75% din industria oraşului fiind reprezentată de industria constructoare de maşini, chimică, confecţii, textilă, şi cea de prelucrare a lemnului.

Generarea si gestionarea deseurilor:

În municipiul Târgu Mures, operatorul S.C. Salubriserv S.A. deservea în anul 2007 129.000 locuitori, colectând de la acestia 42.000 tone deseuri menajere, 28.000 tone deseuri asimilabile, 9.850 tone deseuri stradale, 500 tone deseuri din parcuri si grădini si 4850 tone deseuri din piete, însumând în total 84.350 tone deseuri care au fost transportate la depozitul Cristesti.

Cuantumul si regimul tarifelor si taxelor speciale se stabilesc, se ajustează sau se modifică de către autoritătile administratiei publice locale, potrivit prevederilor legale în vigoare. Structura si nivelul tarifelor si taxelor speciale vor fi stabilite astfel încât:

a. să acopere costul efectiv al prestării serviciului de salubrizare;

b. să acopere cel putin sumele investite si cheltuielile curente de întretinere si exploatare a serviciului de salubrizare

c. să încurajeze investitiile de capital;

d. să respecte si să asigure autonomia financiara a operatorului.

Tarifele pentru municipiul Târgu Mures si Ungheni (la un curs de schimb de 3,7 lei/€ ) erau de 4,20 lei/pers/lună .

Conform proiectiilor elaborate de Comisia Natională de Prognoză a României, pentru perioada 2008-2010, în judetul Mures ritmul de crestere a PIB va fi de 5,1 – 5,4 %. În varianta de echilibru, ritmul anual de crestere a PIB va fi de 3,9 % în perioada 2014-2020 si de 2,4 % în perioada 2021-2038.

Conform estimărilor de venituri, valoarea medie a venitului pe gospodărie va spori în judetul Mures de la 641 lei în anul 2006 la 8.152,1 lei în anul 2038 în varianta optimistă, la 6.784,5 lei în varianta de echilibru si la 5.184,6 lei în varianta pesimistă.

La calculul proiectiei de generare a deseurilor municipale s-a considerat o crestere anuală de 0,8 %, conform prevederilor PRGD Regiunea 7 Centru si a Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor.

În ceea ce priveste proiectia compozitiei deseurilor municipale, s-a considerat că o cantitate absolută de deseuri biodegradabile din deseurile menajere din zona urbană va rămâne constantă, în timp ce pentru celelalte fractii, cantitatea va creste. În mediul rural, cantitatea absolută de deseuri biodegradabile este încă scăzută. Astfel, se admite o crestere anuală de 0,4 %.

Pentru deseurile de ambalaje se estimează pentru următorii ani o crestere mai mare decât în cazul deseurilor menajere, si anume până în anul 2009 o crestere anuală de 7 %, pentru perioadă 2010-2013 o crestere anuală de 5 %, dupa care cresterea va scădea gradual.

Cantitătile de nămoluri rezultate de la statiile de epurare orăsenesti vor creste seminificativ până la sfârsitul perioadei de planificare datorită cresterii numărului de locuitori racordati la sisteme de canalizare.

Pe baza proiecţiei de generare a deşeurilor au fost cuantificate ţintele privind deşeurile de ambalaje, precum şi ţintele privind deşeurile biodegradabile municipale.

În ceea ce priveste deşeurile de ambalaje, in anul 2011 trebuie reciclată o cantitate minima de 30.000 tone deşeuri de ambalaje (din care cel putin 14.000 tone deşeuri de hartie şi carton), iar cantitatea totală valorificata trebuie sa fie de minim 35.000 tone. In anul 2013, cantitatea totatala reciclată trebuie să fie de minim 40.000 tone (din care peste 15.000 tone deşeuri de hartie şi carton), iar cantitatea total valorificată de minim 44.000 tone .

Conform prevederilor legislative cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale depozitate trebuie să fie redusă substanţial, astfel încat în anul 2016 mai poate fi depozitată doar 35 % din cantitatea generată în anul 1995.

Cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale care trebuie reduse la depozitare sunt urmatoarele:

in anul 2010 – 40.348 tone;

in anul 2013 – 73.025 tone;

in anul 2016 – 94.032 tone.